x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Români de pe alte planete

0
Autor: Vasile Surcel 21 Iun 2008 - 00:00

România terestră este dublată de una abstractă, necălcată de picior omenesc. Este România celestă, invizibilă cu ochiul liber, care trăieşte doar pe hărţile astronomilor. Este o Românie spiritualizată “locuită” de Eminescu, Brâncuşi, Enescu, Spiru Haret sau Elena Văcărescu.



România terestră este dublată de una abstractă, necălcată de picior omenesc. Este România celestă, invizibilă cu ochiul liber, care trăieşte doar pe hărţile astronomilor. Este o Românie spiritualizată “locuită” de Eminescu, Brâncuşi, Enescu, Spiru Haret sau Elena Văcărescu.

Lumea în care astronomii se mişcă nestingheriţi este un ţinut straniu unde se vorbeşte o limbă ocultă, inaccesibilă profanilor. O realitate paralelă, populată cu “personaje” stranii numite Quasari, Nove şi Supernove, Pulsari, Stele neutronice, Big-Bang, Pitice albe sau Gigante roşii. Deosebit de complexă, “geografia” acestei lumi este compusă din constelaţiile vizibile cu ochiul liber, dar şi din stranii entităţi astrofizice de care ne despart miliarde de ani lumină. Privit la scară cosmică şi raportat la imensitatea Universului, România “cerească” este aici, lîngă noi, în interiorul sistemului nostru solar.

UN ROMÂN PE LUNĂ. La începutul anilor ‘60, în plin Război Rece, confruntarea de orgolii sovieto-americană se întinsese pînă în spaţiul cosmic. Atunci, una dintre victoriile de palmares ale URSS a fost lansarea primei staţii automate care a reuşit să înconjoare Luna. A fost o realizare tehnică deosebită care, dincolo de aspectul strict propagandistic, a prilejuit o premieră excepţională: omenirea a putut vedea pentru prima dată în istoria ei faţa ascunsă a satelitului nostru natural. Ceva mai tîrziu, asamblînd fotografiile de la “faţa locului”, savanţii sovietici au întocmit prima hartă a feţei nevăzute a Lunii. Iar conform principiului “primul venit, primul servit”, tot ei au fost şi primii “naşi” ai acelor meleaguri virgine. Motiv pentru care n-au ratat ocazia de a oferi un spectacol al vanităţii umane: cele mai mari cratere şi lanţuri de munţi de acolo au primit nume precum “Uniunea Sovietică” sau “Hruşciov”. Sarcina de a boteza formele de relief mai puţin măreţe a revenit Uniunii Astronomice Internaţionale (UAI), care a solicitat ţărilor membre să propună cîte un nume. România a decis ca “ambasadorul” nostru pe faţa nevăzută a Lunii să fie Spiru Haret. Numele său a fost dat unui crater cu diametrul de 29 de kilometri aflat aproape de Polul Sud selenar. Craterul Haret se adaugă astfel unui alt nume drag nouă, deja prezent pe Lună: Montes Carpatus (Munţii Carpaţi). Este un lanţ muntos, format în urmă cu 3,5 miliarde de ani, care ocupă partea sudică a depresiunii “Mare Imbrium”. La fel de semeţi ca ai noştri, Carpaţii lunari, probabil de origine vulcanică, au şi ei vîrfuri înalte de aproape 2.500 de metri.

IADUL VENUSIAN. Temperaturi medii de 450 de grade, presiuni de zeci de atmosfere, uragane fierbinţi care ţi-ar arde instantaneu carnea de pe oase, totul învăluit într-un giulgiu gros de nori toxici. Infernul? Nu, acestea sînt condiţiile de pe Venus. Chiar dacă planeta vecină ne luminează nopţile sub forma unui astru strălucitor numit de obicei Luceafăr, nici cele mai mari telescoape din lume n-au reuşit să-i vadă cumva formele de relief de pe suprafaţa lui. Asta pînă la mijlocul anilor ’80, cînd savanţii au pus la punct nişte aparate radar deosebit de eficiente, care puteau fi utilizate în cercetările astronomice. Alături de cîteva staţii automate care s-au “sinucis” traversînd o parte din atmosfera venusiană, ba chiar şi aterizînd pe infernala planeta vecină, aceşti “ochi” sofisticaţi au fost singurele mijloace de cercetare care au putut străbate stratul compact de nori şi au “pipăit” relieful planetei vecine. Astfel, s-au identificat mai multe lanţuri muntoase, decupate de canioane imense separate prin podişuri vaste cărora li se adaugă şi nişte cratere circulare, asemănătoare celor existente pe Lună ori celor observate pe Marte. Fineţea excepţională a noii aparaturi a permis realizarea unei hărţi detaliate a planetei vecine. Denumirile de pe ea au fost omologate tot de UAI, care a decis ca unul dintre cratere să poarte numele Elenei Văcărescu. Situat în emisfera sudică a planetei, acesta are un diametru de 31,5 km. Şi se află pe podişul Nsomeka Planitia, foarte aproape de lanţul muntos numit Saule Dorsa. Poeta română nu este singură în spaţiul cosmic. Trăitor etern în cerul poeziei româneşti Eminescu s-a “instalat” anul acesta, în aprilie, pe Mercur, unde numele său a fost dat unuia dintre craterele identificate pe planeta de lîngă Soare. Cu un diametru de 125 de km, Eminescu de pe Mercur prezintă un inters ştiinţific deosebit: pare să fie mai nou decît restul craterelor, apărut probabil în urma impactului cu un asteroid.

CERUL ARTIŞTILOR. Astronomii ştiu de mult că între Marte şi Jupiter gravitează cîteva sute de mii de asteroizi care alcătuiesc o centură interplanetară. Savanţii au în vedere chiar şi o ipoteză, conform căreia această armată cosmică de corpuri cereşti minuscule ar fi luat naştere cîndva, prin explozia unei planete adevărate. Prinşi în cleştele gravitaţional al celor două planete, supuse atotputernicei atracţii solare, care adună la un loc tot sistemul nostru planetar, asteroizii se mişcă pe traiectorii alungite care, uneori, pot intersecta catastrofal orbita terestră. Impactul cu asteroidul, despre care se spune că a ucis dinozaurii, este cel mai dramatic exemplu. Dar asta nu i-a împiedicat pe astronomi să-i boteze pe aceşti “asasini cosmici” cu numele unor savanţi sau mari artişti. Dintre care nu lipsesc şi cîţiva români celebri. Asteroidul “2331 Parvulesco” poartă numele astronomului Constantin Pârvulescu, specialist în studiul roiurilor stelare globulare. Micul corp ceresc are un diametru de 24 km, se roteşte în jurul Soarelui în aproximativ 3,8 ani şi se poate apropia de Terra la 140.000.000 kilometri. “9253 Oberth” are un diametru de 6 km şi poartă numele lui Herman Oberth, savantul sibian inclus printre părinţii astronauticii mondiale. Ceva mai măricel, “9406 Sănduleak” are 15 km în diametru şi se află la o distanţă de 300.000.000 km. Asteroidul “9494 Donici” aminteşte de astronomul Nicolae Donici, unul dintre fondatorii Uniunii Astronomice Internaţionale, iar “10034 Bîrlan”, descoperit în 1981, este dedicat astronomului Mirel Bîrlan. Iar “12498 Dragesco”, un asteroid cu diametrul de 10 km, şi-a luat numele după cel al biologului Jean Dragesco. În “cerul artiştilor” se mişcă “6429 Brâncuşi” cu un diametru de 9 km, aflat la 100.000.000 km. Lui îi ţine de urît “9493 Enescu”, un alt mic bolid cu diametrul de 9 km, care aleargă prin spaţiu la o distanţă de 250.000.000 km. “Triada” artei româneşti este completată de “9495 Eminescu”. Aproape vecin cu “Enescu”, asteroidul “Luceafărului” are un diametru de 6 km şi se învîrte în jurul Soarelui în 3,16 ani. Lumea artiştilor din ceruri este completată de “Michelangelo” “Picasso”, “Matisse” şi “Chagal” “Lermontov”, “Rimbaud”, “Puşkin”, “Tagore” şi “Neruda”. Asteroizii “Transylvania”, “Moldavia” şi “Danubia” completează teritoriul “României cereşti”. Un ţinut fabulos pe care nu-l vom atinge probabil niciodată cu piciorul. Dar care există şi ne veghează de acolo, de sus, din spaţiul cosmic.
Citeşte mai multe despre:   special,   numele,   diametru

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Apple lansează iPhone13. Care sunt cele mai noi produse ale gigantului american

Apple lansează iPhone13. Care sunt cele mai noi produse ale gigantului american
Galerie Foto Gigantul american Apple Inc a lansat, marţi, nole sale produse, iPhone 13 noul iPad mini și Apple Watch. Acestea sunt conectate de rețelele 5G, au cipuri mai rapide şi camere mai performante,...

realme lansează în România modelul GT Master Edition

realme lansează în România modelul GT Master Edition
Galerie Foto realme, producătorul de smartphone-uri cu cea mai rapidă ascensiune din piață, anunță oficial lansarea în România a modelului GT Master Edition, un telefon de tip mid-range cu specificații puternice, un design...

Procesele de minare de Bitcoin consumă anual de şapte ori mai multă energie decât Google

Procesele de minare de Bitcoin consumă anual de şapte ori mai multă energie decât Google
Procesele de minare de Bitcoin consumă anual de şapte ori mai multă energie decât Google. Unei locuinţe tipice îi trebuie 13 ani pentru a mina o singură criptomonedă. Preţul unui Bitcoin a crescut de aproape...

Aplicația Google Pay se lansează în România

Aplicația Google Pay este disponibilă, începând de miercuri, în România. Până în prezent, soluția Google Pay era disponibilă în România prin intermediul aplicațiilor de plată ale partenerilor, bănci sa...

NASA anunţă că a colectat primul eşantion de rocă de pe Marte

NASA anunţă că a colectat primul eşantion de rocă de pe Marte
Agenţia spaţială americană a postat informaţia privind reuşita de a colecta primul eșantion de rocă de pe Marte pe contul de Twitter. Bucata de piată a fost denumită „Rochette”. „Am luat-o!", a postat ...

Dobre, Samsung România: Piaţa locală de smartphone-uri va ajunge la 1,2 miliarde euro în 2021

Dobre, Samsung România: Piaţa locală de smartphone-uri va ajunge la 1,2 miliarde euro în 2021
Piaţa locală de smartphone-uri continuă să crească, urmând să ajungă la finalul acestui an la 1,2 miliarde euro, în condiţiile în care românii alocă bugete tot mai mari pentru modele premium, a declarat la...

Bitdefender: Nouă amenințare informatică. Sardonic vizează furtul masiv al datelor de card

Bitdefender: Nouă amenințare informatică. Sardonic vizează furtul masiv al datelor de card
Cercetătorii de la Bitdefender au descoperit că gruparea de criminalitate informatică FIN8 a lansat o nouă amenințare informatică, denumită Sardonic, și urmărește sustragerea datelor de card procesate de...

realme anunţă Fan Festival: Cinci telefoane realme cu prețuri reduse

realme anunţă Fan Festival: Cinci telefoane realme cu prețuri reduse
23 august 2021 – București, România  - realme, producătorul de smartphone-uri şi produse AIoT cu una dintre cele mai rapide ascensiuni de pe piață, anunță o campanie cu reduceri impresionante pentru cinci ...

Elon Musk vrea să revoluţioneze munca. Va construi robotul umanoid „Tesla Bot”

Elon Musk vrea să revoluţioneze munca. Va construi robotul umanoid „Tesla Bot”
Tesla va construi un robot umanoid numit Tesla Bot, a anunţat CEO companiei, Elon Musk. Prototipul ar urma să fie lansat anul viitor. Anunţul a fost făcut în cadrul AI Day, o serie de discuţii tehnice găzduite...

Viteza medie de transfer date prin internet fix a crescut cu 25% în 2020

Viteza medie de transfer date prin internet fix a crescut cu 25% în 2020
Testele efectuate de utilizatori pe platforma Netograf arată că în anul 2020 viteza medie de download la nivel național pentru internetul fix a crescut cu aproape 25% față de anul 2019, până la 185,8 Mbps, în ti...

Steaua Antares, din constelaţia Scorpionului, poate fi văzută în următoarele nopți

Steaua Antares, din constelaţia Scorpionului, poate fi văzută în următoarele nopți
Steaua Antares, aflată în constelaţia Scorpionului, va putea fi observată cu ochiul liber în seara de 16 august. Aceasta se va afla chiar sub Lună. Steaua va fi uşor de văzut luni seară, cu o întârziere de...

Cea mai caldă perioadă de pe pământ din ultimi 142 de ani

Cea mai caldă perioadă de pe pământ din ultimi 142 de ani
Cea mai caldă perioadă înregistrată pe Terra în ultimii 142 de ani este considerată, până în prezent, luna iulie 2021, potrivit Agenţiei Oceanice şi Atmosferică (NOAA) din SUA,...

Schimbări pentru Facebook messenger. Ce se va întâmpla cu apelurile

Schimbări pentru Facebook messenger. Ce se va întâmpla cu apelurile
Facebook adaugă criptarea end-to-end a apelurilor video și audio pentru Facebook messenger, decizia având la bază numărul mare de apeluri zilnice audio și video. Acest lucru înseamnă că nimeni nu va putea...

Google anunță noi setări pentru siguranța online a copiilor și adolescenților

Google anunță noi setări pentru siguranța online a copiilor și adolescenților
În perioada următoare, Google va aduce o serie de modificări produselor și serviciilor sale, care să asigure copiilor și adolescenților (persoane cu vârste între 13 și 18 ani) o experiență online mai sigură....

Atenție la e-mailuri. Hackerii trimit mesaje cu sigla Poștei Române

Atenție la e-mailuri. Hackerii trimit mesaje cu sigla Poștei Române
Noi tentative de fraudă online vin prin intermediul unor email-uri cu sigla Poștei Române și au drept scop accesarea cardurilor bancare, avertizează Bitdefender. Acestea au început să apară din 8 august 2021 și...
Serviciul de email marketing furnizat de