Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un studiu genetic efectuat în 13 grupuri de romi din România, Bulgaria, Ungaria, Serbia și Slovacia arată că populația migratoare a ajuns în Europa mult mai devreme decât se credea, cândva, acum 1.500 de ani.
Studiul, publicat în revista Current Biology, confirmă dovezile lingvistice care atestă că romii provin din nord-vestul Indiei, însă dă înapoi data la care aceștia se presupune că ar fi ajuns în Europa.
Migrația s-a petrecut într-un singur val, care a ajuns în peninsula balcanică în secolul șase, un al doilea val de migrație petrecându-se în secolul 10, când romii au început să se răspândească, timid, în întreaga Europă. Alte valuri mai considerabile de migrație au început în secolul 14, când romii au pătruns în mumăr mai mare și pe actualul teritoriu al țării noastre.
"Existau deja studii lingvistice care sugerau originea indiană a romilor și câteva studii genetice, însă nu atât de precise, care să indice și data la care au ajuns în Europa”, a declarat David Comas, de la Institutul Spaniol de Evoluție și Biologie, care a condus studiul.
"Acum putem spune cu siguranță că au venit într-un singur val, din nord-vestul Indiei, în urmă cu 1.500 de ani”, spune Comas.
Potrivit studiului, valul de romi s-a deplasat destul de rapid în Asia, fără să se amestece cu alte populații, până la stabilirea în peninsula balcanică.
În trecut se credea că romii au venit din Egipt, fiind numiți chiar egipteni în diferite cronici. Primele mențiuni despre romi, în documentele europene îi descriu drept nomazi talentați la muzică și la creșterea cailor. În Europa de Vest, unde s-au răspândit masiv începând cu secolul 15, grupurile de romi erau conduse de lideri care se auto-intitulau ”duci” sau ”conți”.
Pe măsură ce romii s-au creștinat, s-a născut și legenda, răspândită în evul mediu, cum că romii l-ar fi ascuns pe Iisus, în Egipt, după fuga de Irod.
Primii romi au ajuns pe teritoriul actual al țării nostre la jumătatea secolului 14, însă migrația lor spre nord a fost încetinită, pentru că în Valahia și Moldova au fost transformați în sclavi.
Un prim document care atestă sclavia romilor în Valahia datează din 1385 - un act de donație din partea domnitorului Dan I a 40 de familii de romi către Mănăstirea Tismana. În 1388 și domnitorul Mircea cel Bătrân dăruia 300 de familii de romi Mănăstirii Cozia, printr-un act similar.
În Moldova, în 1414, Alexandru cel Bun oferea un sat, împreună cu sclavii romi, lui Toader Piticul, pentru credința demonstrată.
Romii puteau fi deținuți de domnitor, de mănăstiri și de boieri. Puteau fi vânduți și folosiți la muncă, însă era interzisă uciderea lor. Legile vremii mai specificau că romii pot fi bătuți cu biciul sau nuiaua, însă aceștia aveau dreptul de a se plânge dacă stăpânul folosea alte arme pentru a-i pedepsi.
În prezent se estimează că există 11 milioane de romi în Europa. Potrivit studiului coordonat de David Comas, romii s-au amestecat destul de mult cu populațiile europene.
"Fenomenul este mai pronunțat în nordul și vestul Europei. Romii moderni își păstrează amprenta genetică indiană, însă strămoșii lor sunt atât europeni cât și indieni”, spune Comas.
