Descoperirea Pesterii Movile a adus o noutate absoluta in lumea stiintifica mondiala: viata independenta de soare, prin chemosinteza. Astfel se pot explica urme de pe alte planete.

De aici pana la bazele unei noi stiinte, xenobiologia, a fost doar un pas. Povestea a inceput in anul 1986, cand Cristian Lascu, actualul redactor-sef al revistei National Geographic Romania, a gasit pestera. "Institutului de Speologie «Emil Racovita» i s-a comandat un studiu de investigare geologica a carstului de langa Mangalia, in vederea construirii unei termocentrale. "Ca geolog si speolog, mi-am asumat aceasta investigare, mai ales ca ma interesa zona din punct de vedere speologic. Iar la 2 Mai obisnuiam sa-mi petrec vacanta", povesteste el.

CERCETATORI. A existat o echipa de speologi si biologi romani care s-au ocupat de aceasta descoperire. Cristian Lascu, Serban Sarbu, Traian Constantinescu, Radu Popa, Mihai Baciu si Dumitru Pegulescu sunt cei mai importanti dintre ei. Au inceput imediat cercetarile biologice ale cavernei, iar Serban Sarbu a descoperit forme de viata independente de soare. Radu Popa a vazut aici o modalitate de a explica intregul sistem al vietii in Univers.

EXCLUSIV. Radu Popa a vizitat Romania in luna iulie

DESCOPERIRI. In xenobiologie s-a pornit de la urmele bacteriilor

PESTERA. La Movile, vietuitoare care nu au nevoie de soare

De la Movile, acesti oameni au plecat direct la NASA. In anul 1996, Serban Sarbu a publicat un material referitor la Pestera Movile, in revista Science, una dintre cele mai importante pentru lumea stiintifica mondiala. A urmat o puternica mediatizare a subiectului, in Europa si Statele Unite ale Americii. NASA a contactat membrii echipei si le-a oferit colaborari. "In 1999 am primit o bursa post-doctorat la o universitate din Statele Unite care avea proiecte NASA. Asa am ajuns la Caltech, in Pasadena. In 2001 am fost chemat la Jet Propulsion Laboratory. De anul trecut sunt la Portland State University. Am doua cursuri, unul de microbiologie si singurul curs de xenobiologie din lume", spune Radu Popa, venit in Romania pentru o luna.

INCEPUT. Xenobiologia a pornit de la necesitatea identificarii urmelor vietii in orice fel de sistem. "Imaginati-va cum e sa ajungi pe o planeta, sa calci pe fosile, fara sa stii de existenta lor, si sa te intorci acasa, sa spui ca nu ai gasit nici un os de dinozaur", exemplifica Radu Popa. Xenobiologia studiaza toate formele de viata. "Nu ne intereseaza compozitia care il face pe sistem autocontrolabil, ci ansamblul. Pentru xenobiologie, existenta globala a sistemului depinde de parametrii comuni, care nu au nici o legatura cu componentele. Studiul vietii nu mai are nicio legatura cu lipidele, carbonul sau chiar apa. Viata inseamna manipulare de energie", explica cercetatorul.

Noutate - Despre xenobiologie

Bazele xenobiologiei au fost puse in 2002. Cercetatorii de la NASA aveau ca subiect identificarea "semnaturilor neterestre" ale vietii. Xenobiologia studiaza sistemele dinamice complexe. In obiectul acestei stiinte sunt incluse, intre altele, jocurile pe calculator, viata artificiala, sistemele economice si sociale, focul, tornadele si uraganele, cresterea cristalelor, virusuri si viroizi etc. Viu este tot ceea ce emana energie in Univers.

Exclusivitate - ""Porci ideali"" la borcan

Radu Popa a descoperit luna trecuta o noua forma de viata pe care a inceput sa o studieze.
"Trebuie sa ma intorc repede la catedra. Asta deoarece am descoperit niste extremofile care traiesc in apa dublu distilata, cu PH 0,5, inoata in acid clorhidric si mananca bile de sticla. Nu le dau nimic altceva si totusi cresc intr-o veselie. Exact ca porcii ideali ai lui Ceausescu", spune cercetatorul cu mult umor.