x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Sfărşit de epocă

Sfărşit de epocă

08 Noi 2007   •   00:00

Comandantul avionului care a lansat bomba asupra Hiroshimei, Paul Warfield Tibbets Jr, a incetat din viaţă la 1 noiembrie. Generalul american in vărstă de 92 de ani a decedat in urma unui infarct produs după două luni in care sănătatea sa se agravase considerabil.

Comandantul avionului care a lansat bomba asupra Hiroshimei, Paul Warfield Tibbets Jr, a incetat din viaţă la 1 noiembrie. Generalul american in vărstă de 92 de ani a decedat in urma unui infarct produs după două luni in care sănătatea sa se agravase considerabil. Pentru ca piatra sa funerară să nu devină un loc de protest al acelora care acuză atacul cu bomba atomică, Tibbets a cerut să nu i se organizeze funeralii şi să fie incinerat, iar cenuşa să ii fie imprăştiată, relatează BBC.

In cei 63 de ani de la producerea exploziei, generalul Tibbets a declarat că nu are nici un regret. "Folosirea armei atomice a fost un moment necesar in istorie. Nu avem nici un regret", au susţinut şi membrii supravieţuitori ai echipajului, la cea de-a 60-a aniversare a Hiroshimei. Tibbets s-a retras din forţele armate in anul 1966, iar in 1976 a mimat la un show aerian din Texas acţiunea de la Hiroshima, fapt care a scandalizat Japonia. După zborul din Texas, guvernul SUA. a cerut scuze in mod oficial Japoniei.

După ce al doilea război mondial se incheiase in Europa, acesta continua să facă victime in răndul americanilor şi al japonezilor. Şase luni de bombardamente intense a 67 de oraşe japoneze au culminat cu lansarea primelor bombe atomice. Preşedintele de atunci al Statelor Unite, Harry S. Truman, sfătuit de liderii armatei americane, a considerat că singura metodă de a inceta războiul era folosirea arsenalului nuclear de care Statele Unite dispuneau in acel moment. O alternativă a bombardamentelor, invazia Japoniei de către trupele americane, ar fi produs probabil mai multe victime de ambele părţi, sunt de părere experţii militari.

In dimineaţa zilei de 6 august 1945, avionul tip B-29, poreclit Enola Gay, a lansat "Little Boy", bomba cu uraniu, asupra oraşului Hiroshima. Aceasta căntărea cinci tone şi a ucis 140.000 de japonezi, fără a-i lua in calcul pe cei care au murit ulterior din cauza radiaţiilor. La trei zile după acest atac, a fost lansată deasupra oraşului Nagasaki a doua bombă, "Fat Man", de această dată incărcată cu plutoniu. Numărul estimativ de victime produs de a doua explozie este de 74.000.

Evenimentul din 1945 a rămas incă viu in memoria şi in viaţa japonezilor şi este intens criticat in intreaga lume, fiind declarat genocid, insă Tibbits şi ceilalţi veterani care sunt incă in viaţă au considerat că se pune exagerat de mult accentul pe suferinţa Japoniei, fără să se ţină cont de brutalitatea militară a acesteia.

Reţele sociale străvechi

Aborigenii trăiau in comunităţi incă din timpuri străvechi. Este concluzia arheologului Giles Hamm, de la Universitatea "La Trobe", din Melbourne, care a făcut o serie de cercetări in apropierea unei oaze in Deşertul Simpson din Australia. Eroziunea continuă din această zonă a scos la iveală recent un sit arheologic ce conţine un număr de 30 de morminte vechi de aproximativ 2.000 de ani, impodobite cu măşti in formă de cranii din ghips. Acestea erau purtate de văduve, pentru a evidenţia suferinţa. Aborigenii din zonele semiaride şi deşertice erau nomazi şi se deplasau in număr mic in căutarea apei şi a hranei, dar Giles Hamm a declarat pentru The Australian că această descoperire "indică faptul că triburile au staţionat aici pe perioade lungi".

Istorie chineză - in Hanoi

Construcţia noii clădiri a Parlamentului din Hanoi, Vietnam, a scos la iveală, pe o suprafaţă de 5,7 hectare, rămăşiţe ale clădirilor imperiale din citadele precum Thang Long (fostul nume al oraşului Hanoi), considerată centrul istoric şi cultural pănă in secolul al XIX-lea. Conform profesorului Phuan Huy Le de la Asociaţia de Istorie şi Ştiinţă, săpăturile au dezvăluit un labirint de situri cu numeroase rămăşiţe arhitecturale, ce acoperă o perioadă de 1.300 de ani. Obiectele găsite aparţin citadelelor La Thanh şi Dai La, ale celor şapte dinastii chineze care au condus Vietnamul din secolul al IX-lea pănă in secolul al VII-lea i.Hr.

Modă de acum 164.000 de ani

O echipă de oameni de ştiinţă condusă de profesorul Curtis Marean, de la Universitatea din Arizona, a descoperit că oamenii moderni au apărut acum 164.000 de ani: "Toate dovezile conduc la faptul că aveau aceleaşi abilităţi ca oamenii din zilele noastre, dar nu se purtau ca noi, pentru că structurile lor sociale erau mult mai simple", a declarat pentru revista Nature antropologul Tom Manichillo. Descoperirile datează din perioada Pleistocenului şi includ o mare varietate de unelte din piatră şi picturi realizate cu pigmenţi extraşi din limonit, punănd in evidenţă un tip de comunicare prin simboluri.

Ajutor pentru animale

Medicii veterinari din Marea Britanie anunţă necesitatea infiinţării unei bănci de sănge pentru animale, relatează BBC. Centrele veterinare pot efectua in momentul de faţă intervenţii chirurgicale complicate la şold, incheieturi sau operaţii pe cord deschis, dar proprietarii trebuie să plătească mii de lire sterline pentru acestea. "Nu este posibil să avem un centru de tratament funcţional dacă nu există resursele necesare de sănge pentru procedurile medicale, aşa cum se intămplă intr-un spital pentru oameni", afirmă medicul veterinar Dan Brockman, de la Colegiul Regal al Medicilor Veterinari din Anglia. Cei mai potriviţi donatori sunt căinii cu o greutate mai mare de 25 kg, de la care se poate colecta o cantitate de 400 ml de sănge in timp de maximum 10-15 minute. Pănă acum, aproximativ 150 de proprietari de căini şi aproape 100 de medici veterinari şi-au inscris patrupedele pe lista preliminară a donatorilor de sănge.

Portocala seculară

La Muzeul Potteries din Staffordshire, Marea Britanie, a fost expusă o portocală veche de 116 ani, relatează ziarul britanic The Telegraph. Portocala a aparţinut unui miner pe nume Joseph Roberts, care şi-a pierdut viaţa intr-o explozie din Mina Stoke-on-Trent in anul 1891, fiind găsită in cutia cu măncare a acestuia şi păstrată de familie timp de un secol. Ulterior a fost donată muzeului de stră-strănepoata minerului, Pam Bettaney. Deb Klemperer, purtătorul de cuvănt al muzeului, este surprinsă de numărul mare de vizitatori şi de interesul stărnit de acest fruct, acum complet innegrit şi uscat, in care se aude zornăitul sămburilor atunci cănd este mişcat. Ea a mai spus că este un noroc faptul că portocala s-a conservat atăt de bine şi pune acest lucru pe seama faptului că posesorii au ţinut-o undeva la căldură, probabil deasupra şemineului.

Meduzele din pietre

Trei cercetători de la Universitatea din Kansas au publicat descrierea celei mai vechi meduze descoperite pănă acum, după ce au studiat urme fosilizate in roci cu o vechime de aproximativ 500 de milioane de ani, relatează Science Daily. "Fosilele prezintă multe forme rotunde ca nişte picături, unele dintre acestea fiind meduze şi de accea aceste urme sunt interesante, deoarece pot fi observate forma distinctă a «clopotului» meduzei, tentaculele, ciacatricele muşchilor, chiar şi gonadele", spune coautoarea studiului, Paulyn Cartwright, profesor de biologie şi ecologie la Universitatea din Kansas. Aceasta a mai adăugat că această descriere face un pas mare in istoria cunoscută a primelor meduze, de la 300 la 505 milioane de ani inapoi in timp.

Premieră genetică

Geneticienii de la Cold Spring Harbour Laboratory, New York, au reuşit să identifice 20.285 de gene in ADN-ul unei pisici din specia Abisiniană, in vărstă de 4 ani, pe nume Cinnamon, scrie AFP. Comparaţia cu genomul altor mamifere studiate pănă acum a evidenţiat sute de schimbări cromozomiale ce au apărut de-a lungul liniei vieţii diferitelor mamifere, incepănd de la strămoşul comun, care a trăit acum mai bine de o sută de milioane de ani. Analiza secvenţială a ADN-ului este de aşteptat să aducă beneficii atăt in domeniul sănătăţii felinelor, căt şi in studiul bolilor umane, deoarece pisicile pot suferi de aceleaşi boli la care sunt expuşi şi oamenii, precum cancer, SIDA, distrofie musculară, disfuncţii renale sau probleme ale ochilor, spune oftalmologul dr Kristina Narfstrom, de la Universitatea de medicină veterinară din Missouri. Cinnamon este prima pisică din lume al cărei ADN a fost decodat in cadrul proiectului decodării genomului, fapt care o incadrează in "menajeria" animalelor studiate pănă acum: căini, şoareci, şobolani şi cimpanzei. In "sala de aşteptare" se află alte specii, de la tatu pănă la specii mici şi mijlocii de canguri.

×
Subiecte în articol: pană arheo