Studiu: atenţia la volan şi gadget-urile

David Strayer de la Universitatea publică din Utah a folosit, în experimentul său, un simulator auto pentru a arăta cum îi afectează pe cei din jur o conversaţie în care este implicat şoferul unei maşini puse în mişcare. Studiul a fost realizat cu ajutorul a 41 de bărbaţi şi femei, invitaţi "să conducă" timp de zece minute şi, concomitent, să poarte o discuţie cu un pasager din automobil, să tacă sau să vorbească la telefonul mobil, folosindu-se de hands-free. "Când în maşină se mai află un pasager implicat într-o discuţie cu şoferul, acesta din urmă poate fi atent la manevra corectă de părăsire a drumului. Comparativ, jumătate dintre conducătorii auto care au vorbit la mobil în timp ce trebuiau să părăsească drumul principal nu au fost atenţi la această manevră", explică Strayer în studiul său publicat în revista de specialitate The Journal of Experimental Psychology, citată de presa britanică.
Cercetătorul a observat totodată că, atunci când vorbim la telefon, tindem să deviem de la drumul drept, executând manevre gratuite pe şosea.

Thnologii antitero pe internet

Statele Unite folosesc reţelele sociale şi alte instrumente Web 2.0 pentru a câştiga "bătălia ideilor" împotriva extremiştilor, publicând mesaje pe blogul unui consilier al lui Mahmud Ahmadinejad, a anunţat, luni, secretarul adjunct de Stat pentru imaginea Statelor Unite în lume, citat de AFP şi preluat de Mediafax. "În bătălia ideilor, principala noastră misiune este de a crea un mediu ostil extremismului violent", a declarat James Glassman. "Al-Qaida şi alte organizaţii extremiste violente au exploatat internetul în beneficiul lor, dar acest avantaj se diminuează rapid. Noile tehnologii oferă SUA un avantaj serios în faţa teroriştilor. În această nouă lume a comunicaţiilor, orice guvern care opune rezistenţă noilor tehnologii pe internet face faţă unui risc mai mare – cel de a fi ignorat", a adăugat Glassman.

Cyberhondria, boala secolului?

Utilizatorii de internet sunt interesaţi de subiecte de natură medicală. Dar nu numai atât. În urma rezultatelor obţinute, aproximativ 25% dintre "internauţi" au ales să continue investigaţiile medicale cu o vizită la medic, se arată într-un studiu realizat de compania Microsoft Research şi citat de presa britanică. "Oamenii au tendinţa de a se uita doar pe primele câteva rezultate ale căutărilor lor. Dacă printre acestea găsesc referiri la tumori cerebrale, acesta este punctul din care pleacă pentru investigaţii suplimentare",
a declarat Eric Horvitz, unul dintre autorii studiului. Tendinţa oamenilor de a se autodiagnostica, folosind informaţiile de pe internet şi preluându-le pe cele care indică boli foarte grave, se numeşte "cyberhondrie".

Model matematic pentru blocurile de gheaţă

Cercetătorii americani au elaborat o formulă de calcul matematic prin care se poate stabili locul şi momentul în care blocurile de gheaţă se desprind din banchizele din Arctic şi Antarctic pentru a forma aisberguri. Studiul publicat în revista Nature, preluat de AFP şi citat de Mediafax i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să îmbunătăţească modelele de simulare a schimbărilor climatice. Banchizele, spun cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania, se desprind de ţărm şi pot pluti pe suprafeţe foarte mari. Aşa cum este cazul celei mai mari platforme plutitoare din Antarctica – "Ross Ice Shelf", a cărei suprafaţă este echivalentă cu cea a Franţei şi viteza de înaintare în ocean de circa 800 de kilometri. Cea mai importantă variabilă în mecanismul de rupere a gheţurilor şi de formare a aisbergurilor este "rata de expansiune a banchizei", susţin oamenii de ştiinţă. "Viteza de propagare a gheţurilor confirmă observaţiile la nivelul banchizei. Ecuaţia noastră a fost îmbunătăţită şi cu alte variabile, precum perimetrul platformei şi grosimea ei", a explicat unul dintre cercetători.

Rsia îşi pregăteşte tehnica militară

Rusia nu se lasă intimidată de capacităţile militare ale Armatei SUA şi a anunţat că, în prezent, derulează un program de echipare a rachetelor "al cărui zbor s-ar efectua în afara zonei de acţiune a sistemelor de apărare antirachetă din spaţiu". Comandantul forţelor strategice ruse, Nikolai Solovţov, a făcut această declaraţie în contextul în care SUA creează şi dezvoltă sisteme de apărare antirachetă noi care ar putea fi trimise în spaţiu.