Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noi săpături arheologice efectuate de greci la Veria, în apropiere de Thessalonik, au scos la iveală scheletul unei femei cu o gaură suspectă în oasele craniene, ceea ce dovedeşte că neurochirurgia era practicată încă de acum 1.800 de ani, informează agenţia Associated Press, citată de Yahoo News.
Noi săpături arheologice efectuate de greci la Veria, în apropiere de Thessalonik, au scos la iveală scheletul unei femei cu o gaură suspectă în oasele craniene, ceea ce dovedeşte că neurochirurgia era practicată încă de acum 1.800 de ani, informează agenţia Associated Press, citată de Yahoo News.
Oamenii de ştiinţă au descoperit în scrierile antice menţionări ale acestui tip de chirurgie, însă dovezile practicării ei în Grecia erau până acum necunoscute. “Interpretăm această descoperire ca pe un caz de chirurgie complicată, pe care numai un medic specializat ar fi putut-o realiza”, este de părere Ioannis Graikos, şeful lucrărilor din situl de la Veria. Simon Mays, expert în studiul rămăşiţelor scheletice umane la English Heritage, spune că această descoperire este asemănătoare cu altele de pe teritoriul fostului imperiu roman. “Acest tip de operaţii erau efectuate cu foarte mult timp în urmă... cele mai vechi exemple din Europa datează de acum 5.000 de ani”, a declarat Mays pentru AP. Cercetările efectuate ulterior pe rămăşiţele umane au relevat faptul că scheletul aparţine unei femei, care şi-a pierdut viaţa când avea doar 25 de ani. Se pare că operaţia pe care a suferit-o această tânără avea menirea de a-i salva viaţa. Femeia a murit însă în timpul intervenţiei chirurgicale sau la scurt timp după aceasta, susţin experţii, care au tras aceste concluzii după examinarea găurii din craniu. În vremurile străvechi se foloseau instrumente rudimentare pentru efectuarea acestui tip de operaţii, însă pe timpul romanilor instrumentele chirurgicale erau mult mai evoluate şi mai precise. Chiar şi unele scrieri din acea vreme prezintă instrucţiuni asupra felului în care erau realizate aceste intervenţii chirurgicale.
Mormântul femeii misterioase face parte dintr-o serie de locuri de veci descoperite în ultima vreme în două cimitire din zona oraşului Thessalonik, ce datează din secolul al III-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr. Mormântul care a oferit cea mai mare surpriză arheologilor nu conţine nici un obiect sau alte rămăşiţe umane.
Rude pitice
Noi schelete de dimensiuni reduse descoperite în insulele pacifice Palau atacă teoria conform căreia rămăşiţele similare descoperite în Indonezia reprezintă o specie unică de oameni, informează Reuters. Scheletele nou-descoperite au între 900 şi 2800 de ani vechime şi aparţineau unor aşa-numiţi pitici insulari, ale căror dimensiuni reduse erau date de deficienţe nutriţionale sau modificări genetice. Cercetările arată că un adult ajungea la înălţimea de un metru, un bărbat cântărind în jur de 43 de kilograme, iar o femeie în jur de 29 de kilograme. Spre deosebire de scheletele descoperite în 2004 în insula Flores, acestea aparţin incontestabil unor oameni moderni.
Temple Incaşe
Arheologii au descoperit ruinele încă unui templu Inca în Munţii Anzi, zonă foarte bogată în astfel de monumente arhitecturale, care include şi Machu Picchu, relatează Reuters. Templul nou descoperit măsoară 823 de metri pătraţi, include 11 camere de mărimi variate şi o zonă în formă de Chacana, un simbol religios incaş. Conform părerii lui Oscar Rodriguez, cercetător la parcul arheologic Sacsayhuaman, acesta era un centru de adorare. Până la cucerirea spaniolă din anii 1500, incaşii au ocupat, timp de câteva secole, o suprafaţă vastă ce se intinde din Columbia şi Ecuador până în Chile şi Peru.
Vânătorii de mamuţi
Intrigaţi de dragarea din Marea Nordului a 28 de capete de topoare vechi de 100.000 de ani, arheologii olandezi şi britanici au hotărât să studieze relieful subacvatic în căutarea a noi dovezi că omul a trăit cândva pe aceste meleaguri alături de mamuţi. Descoperirile accidentale reprezintă o fereastră spre epoca de piatră. “Până acum se credea că peninsula din nord-estul Europei a fost evitată de activitatea umană în acele vremuri. Descoperirea ne dă şansa de a regândi ocupaţia umană din această zonă” a declarat Mark Dunkley, arheolog la English Heritage.
RĂZBOI PENTRU TRECUT
“Sub străzile ponosite ale împrejurimilor oraşului palestinian Silwan stau ascunse rămăşiţe ale trecutului iudeu: monede, sigilii, un tunel subacvatic săpat de un rege iudeu acum 2.700 de ani”, informează agenţia Associated Press. În timp ce israelienii încearcă să stabilească o legătură cu acest trecut, palestinienii fac tot posibilul să ascundă orice dovadă, împiedicând săpăturile arheologice oficiale, scrie Rachel Raskin-Zrihen, editorialist la publicaţia Times-Herald. Silwan se află în estul Ierusalimului, oraş capturat de Israel de la Iordan în 1967.
MĂGARI REGALI
Paleontologii au descoperit scheletele a zece măgari în trei morminte egiptene, vechi de 5.000 de ani, informează Live Science. Schelete erau aşezate pe o parte într-un complex funerar al unuia dintre primii faraoni din Abyos, Egipt. Cercetări ulterioare ale acestor rămăşiţe au demonstrat faptul că este vorba despre primii măgari domesticiţi, folosiţi pentru transportul mărfurilor. “Este foarte probabil ca această cale de transport pe uscat să fi ajutat la dezvoltarea celui ce avea să devină primul stat din lume”, a declarat Fiona Marshall, antropolog la Universitatea Washington din St. Louis.
