Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"America One", George Lazăr, Editura Tritonic. Noiembrie 2006. Un nou SF pe piaţa destul de subţire a genului, semnat de un autor romăn. Nu este traducere.
"America One", George Lazăr, Editura Tritonic. Noiembrie 2006. Un nou SF pe piaţa destul de subţire a genului, semnat de un autor romăn. Nu este traducere.
La Botoşani s-a născut un roman care nu ţine doar de literatură, ci in special de ştiinţă şi imaginaţie, tehnologie, istorie, inginerie, arhitectură. Cam tot ce-a adunat experienţa unei vieţi de om, cu hobbyuri cu tot, şi omologate intre coperţile cărţii. Lansarea lucrării "America One" a avut loc la 31 noiembrie in Sala de Marmură a Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani, localitatea de origine a autorului. George Lazăr i-a avut alături pe oficialii locali, din vechea şi actuala administraţie care, spre surprinderea unora, s-au arătat interesaţi de lecturarea unui SF produs in nordul Moldovei.
Citește pe Antena3.ro
MODESTIE. Autorul nu pretinde lauri pentru acest roman şi nici nu are visuri de imbogăţire de pe urma lui. Pentru că in Romănia nu se poate. Insă proiectul a primit aprecieri pozitive şi a fost recomandat pentru traducerea in limba engleză. "Va fi prezentat pe piaţa de gen din Statele Unite ale Americii. Şi, dacă va avea succes, atunci mă voi ocupa de următorul volum. Imi va fi mult mai uşor, acum am reţeta", spune George Lazăr.
SF-ul este pasiunea sa. "Iubesc acest gen şi este principalul motiv pentru care am scris cartea. Apoi, inainte de â89 abia găseai o carte SF de cumpărat, aşa că m-am găndit de ce să nu-mi scriu cartea mea?" George Lazăr a publicat mai multe povestiri SF in reviste de gen, insă cea mai mare lucrare a avut 40 de pagini. De profesie inginer, absolvent al Facultăţii de Electrotehnică/ Automatizări şi Calculatoare, Lazăr scrie despre viitorul indepărtat, deşi e puternic ancorat in prezent.
REZUMAT. E anul 2051, septembrie, 11. Doi poli ai puterii. Unul la New Washington, undeva prin Colorado, in Rocky Mountains. Celălalt, la Frankfurt. Coasta de est a SUA fusese măturată de furia Atlanticului, iar Casa Albă s-a refugiat la adăpostul altitudinii. Prefacerea luase sfărşit. Furia naturii rănite, schimbările climatice, şi-au găsit liniştea. Aceasta şi datorită aplicării Tratatului de la New Washington. Zero toleranţă poluării. Europa s-a prăbuşit astfel sub ruinele economiei. Plătise preţul suprem pentru salvarea planetei. In acest timp, America inflorise. Exploatarea surselor proprii şi nepoluante de energie i-a permis susţinerea industriei.
VIITOR? Locuitorii din ţara Europa, care-au mai rămas, nici nu se mai găndesc la urmaşi. Femeile sunt sterilizate după naşterea celui de-al doilea copil. Bărbaţii, cei care-şi mai amintesc, tănjesc după un aparat care dă muzică; se deplasează la muncă şi la cantină cu tricicleta, veşnic recondiţionată. Principala ocupaţie o reprezintă intreţinerea eolienelor. Energia provine aproape numai din vănt. Cea solară abia poate incălzi apa de un duş. Iar pentru aceasta, pentru viaţa lor de căine, e un singur vinovat... America. Aici, locuitorii sunt ceva mai bine priviţi de soartă. După săngeroase lupte de secesiune, multicolorele naţii au reuşit să găsească numitor comun. America s-a reunificat, glorioasă. Mai mult, şi-a salvat şi industria de măcelul Tratatului venit din proprie iniţiativă. Americanii s-au văzut astfel izolaţi intre noile graniţe. O izolare mai mult pentru a-i ţine pe răzbunătorii europeni departe.
Rol
America One s-a lansat intr-un cadru cochet. Cu lumini şi efecte speciale imprumutate din dotarea teatrului botoşănean, cartea a fost prezentată de cunoscutul actor botoşănean,
Marius Rogojinschi. Imbrăcat intr-o uniformă militară de genul celor din NATO, Rogojinshi şi-a intrat in rol cu mare plăcere, mai ales că asta insemna să dea ordine celor prezenţi, inclusiv oficialilor.
