Acţiune întreruptă

Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a anunţat apariţia unei defecţiuni tehnice care va împiedica funcţionarea acceleratorului de particule până la începutul anului viitor, informează Associated Press preluată de msnbc.com

Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a anunţat apariţia unei defecţiuni tehnice care va împiedica funcţionarea acceleratorului de particule până la începutul anului viitor, informează Associated Press preluată de msnbc.com. Oamenii de ştiinţă s-au văzut obligaţi să oprească acceleratorul de particule în urma descoperirii unei scurgeri majore de heliu în tunelul care găzduieşte cel mai complex dispozitiv construit vreodată. Potrivit comunicatului de presă dat de CERN, investigaţiile preliminare arată că problema a apărut, mai mult ca sigur, din cauza unei conexiuni electrice între doi magneţi care, probabil, s-a topit în urma trecerii curentului electric, generând astfel o defecţiune mecanică. Purtătorul de cuvânt James Gillies a declarat că, pentru a rezolva această problemă, oamenii de ştiinţă vor trebui să încălzească acceleratorul de particule, schimbând astfel temperatura sa normală de funcţionare de -271,3°C. Gillies a adăugat că acest proces de încălzire şi, ulterior, de răcire pentru a pune în funcţiune acceleratorul de particule este estimat să dureze aproximativ două luni, astfel că programul de coliziune a protonilor este amânat, mai mult ca sigur, până la începutul anului 2009. Defecţiunea apare la numai două săptămâni după ce ştirea potrivit căreia fizicienii vor încerca să refacă big-bang-ul cu ajutorul acceleratorului de particule a înconjurat lumea, generând opinii atât pro, cât şi contra experimentului.

Divertisment cu atomi

O echipă de cercetători olandezi a recreat jocul pinball la nivel atomic, scrie NewScientist. Deşi funcţionează pe principiul jocului real de pinball, cele două braţe care lovesc o bilă imaginară sunt construite din atomi de platină activaţi de un flux de electroni. “Această maşină de pinball arată cu eleganţă cum, chiar şi la o scară de câţiva atomi, poate fi construit un dispozitiv care este operat doar cu ajutorul unui semnal extern” a spus, cercetătorul Harold Zandvliet de la Universitatea din Twente, Olanda.

Realimentări eficiente

Nanocâmpurile cu flori de oxid de magneziu ar putea deţine secretul realimentării ultracondensatoarelor, dispozitive create pentru a înlocui bateriile electrice, informează site-ul specializat nanotech-now.com. Bateriile prezintă o serie de dezavantaje, printre care reîncărcarea lentă cauzată de stocarea în mod chimic a energiei. Prin contrast, condensatoarele sunt uşor de reîncărcat, dar au depozite mici de energie electrică. Oamenii de ştiinţă sunt însă de părere că performanţele ar putea fi cu mult îmbunătăţile cu ajutorul oxidului de magneziu.

Ai grijă ce găndeşti...

Departamentul American de Securitate (DHS) a adus la zi programul de “detectare a gândurilor ostile” (PHI), lansat anul trecut în SUA, scrie NewScientist. Dacă anul trecut programul a fost implementat în aeroporturi şi locuri publice, anul acesta specialiştii care au conceput proiectul au anunţat o evoluţie în cadrul cercetărilor în urma îmbunătăţirilor aduse într-un an. Pentru a testa capacitatea programului, 140 de voluntari au fost puşi să treaca prin faţa unui sistem complex de camere de luat vederi şi dispozitive cu raze infraroşu, imitând diverse stări.

Fotografie la minut

Oamenii de ştiinţă au pus la punct o nouă tehnică de captare a imaginilor care poate surprinde detaliat schimbarea formei moleculelor din sânge, scrie NewScientist. Noua metodă utilizează raze X cu ajutorul cărora pot fi captate imagini ale procesului de schimbare a formei care se derulează cu o viteză de 3 microsecunde. Această tehnică va înlocui metoda clasică în care cercetătorii trebuiau să reprezinte structura proteinelor prin refacerea lor în cristale rigide supuse scanării cu raze X, înregistrând ulterior modelul geometric rezultat. Echipa de cercetătorii a descoperit deja, cu ajutorul acestei tehnici, o structură în hemoglobină necunoscută până acum, care se formează doar pentru o perioadă scurtă, în timpul eliberării oxigenului din proteine.

Testări rapide

După dezlănţuirea dezastrelor naturale ca tsunami-urile şi uraganele, zonele afectate rămân fără apă potabilă, deoarece toate sursele de apă sunt infestate cu bacterii nocive organismului uman. Centrul Australian de Cercetări Biotehnologice de Mediu a inventat un test care produce rezultate în doar jumătate de oră. Se introduce în apă un set de anticorpi ataşaţi unor magneţi minusculi. Atunci când bacteria este prezentă în mediul acvatic, ea se lipeşte de magneţi. O mostră din apă este apoi introdusă într-un pachet de chimicale care despart bacteria, eliberându-i astfel ARN-ul. O enzimă modificată să funcţioneze la temperaturi apropiate de cea a camerei amplifică ARN-ul atât de mult cât să poată fi detectat de un senzor electromagnetic.