Primul zbor spaţial românesc

Spaţiul, ultima frontieră. Nu este un început de film SF sau titlul unei cărţi de acelaşi gen. Este vorba despre HELEN, proiectul realizat de Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA), care presupune lansarea în spaţiu a primului satelit românesc în cadrul competiţiei internaţionale Google Lunar X Prize.

Din punct de vedere tehnic, ARCA este gata pentru primul eveniment de referinţă: lansarea în spaţiul cosmic. Având în vedere că, până acum, nici o echipă din competiţie nu a trimis în spaţiul cosmic o lansare reuşită ar plasa România în poziţia de lider.

"Pentru propulsie utilizăm apă oxigenată (concentraţie 70%), o soluţie ieftină şi sigură. Costurile sunt de cinci până la zece ori mai mici faţă de alte echipe. Totuşi, fiind vorba despre tehnologie spaţială, aceste costuri nu pot fi suportate integral de ARCA. Avem nevoie de sponsorizări pentru a accelera construcţia rachetelor următoare", a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Process Manager la ARCA, Bogdan Sburlea.

Proiectul actual presupune mai multe lansări. Acestea ar fi lansarea în spaţiul cosmic pe o traiectorie suborbitală, lansarea orbitală şi lansarea propriu-zisă spre Lună. În acest moment, românii sunt gata de lansarea suborbitală, ARCA dezvoltând un lansator ieftin, numit HAAS, urmând sa fie lansat dintr-un balon solar. Astfel, masa rachetei poate fi redusă, deoarece lansarea se face de la 14.000 de metri, iar structura rachetei este realizată de ARCA.

"De multe ori apar obstacole care ne forţează să căutăm alte căi de construire a subansamblelor, echipamentelor, şi de organizare logistică. Suntem la a cincea schimbare majoră de design a rachetei purtătoare. Aceste schimbări sunt costisitoare nu numai financiar, ci şi din punct de vedere al timpului şi energiei investite. Soluţia actuală are şansele cele mai mari de succes de până acum."

AUTORIZAŢIE ÎNTÂRZIATĂ
Lansarea se va face din Marea Neagră. "Avem autorizaţiile din partea Aviaţiei Militare şi Marinei Militare, pe care le-am obţinut în 24 de ore, fiind gata să ne pună la dispoziţie mijloacele necesare. Le mulţumim pentru răspunsul favorabil. Principala problemă de care continuăm să ne lovim este obţinerea autorizaţiei de lansare din partea ROMATSA, pe care o aşteptăm de mai bine de 45 de zile. Ar fi păcat să întârziem lansarea din acest motiv.




Lansarea făcându-se de pe mare, trebuie să se profite de timpul favorabil din luna septembrie, aşa că această autorizaţie devine o adevărată problemă. Sperăm ca ROMATSA să înţeleagă în timp util importanţa primului zbor spaţial românesc", a adăugat Sburlea.

RISCURI ASUMATE
Aproape toţi competitorii doresc să folosească lansatoare comerciale, doar roverul şi ultimele faze ale zborului urmând să fie realizate de ei. Însă există câteva probleme. Aceşti mici sateliţi trebuie lansaţi ca sarcină secundară, o dată cu sarcina principală, reprezentată de sateliţii comerciali, în valoare de sute de milioane de dolari. Sarcina secundară prezintă însă un risc, datorită combustibilului necesar deplasării până pe orbita lunară. Acest risc de deteriorare a sarcinii principale este inacceptabil pentru majoritatea companiilor comerciale lansatoare de sateliţi.

Soluţia ARCA pentru aceste probleme este construirea unui lansator propriu. "Este complicat şi durează mult, dar obiectivul este independenţa faţă de restricţiile de lansare ale altor firme lansatoare de sateliţi. ARCA nu vizează performanţa cu orice preţ. În plus, mizăm pe viteza de proiectare şi execuţie a diferitelor prototipuri şi rachete, sacrificând o parte din performanţă. Nu încercăm perfecţiunea în design sau realizare. Nu vrem să realizăm un «Rolls Royce spaţial». Ne este suficient un «camion spaţial», care să îşi atingă obiectivul: trimiterea unui mic vehicul pe suprafaţa lunii", a concluzionat Sburlea.

Participarea la Google Lunar X Prize, cu premii în valoare totală de 30 de milioane de dolari, are ca scop atingerea suprafeţei lunare cu un mic vehicul, care să ruleze minimum 500 de metri şi să trimită înapoi imagini şi semnal video. Finanţarea echipelor trebuie să fie făcută în proporţie de minimum 90% din surse private.