Tatal PC-ului si spionajul britanic

Alan Turing a reusit sa descifreze codurile germanilor pe vremea cand Londra era bombardata de fascisti, a pus bazele informaticii, apoi a fost condamnat pentru o aventura cu un tanar din Manchester. La scurta vreme dupa aceea a murit muscand dintr-un mar otravit cu cianura.

Fara Alan Turing, computerele noastre ar fi semanat destul de mult cu masinile de calcul ale strabunilor, spun britanicii. Este unul dintre pionierii informaticii moderne. Englezii il numesc "parintele computerului modern". Altii spun ca este parintele spiritual al inteligentei artificiale sau teoreticianul informaticii.

Iesind din lungul sir al inventatorilor care au contribuit la crearea computerelor noastre, cele de toate zilele, Turing se remarca prin ideea sa de a crea un aparat care sa transforme rationamentele in cod binar. Limbajul numeric descria operatiile pe care trebuie sa le execute masina pentru a rezolva o problema. Altfel spus, englezul a creat o masina care citeste o serie de unu si zero de pe o banda.

Enigma

Desi titlurile de mai sus suna destul de pompos, cercetarile sale au avut rezultate imediate si cat se poate de palpabile. In cel de-al doilea razboi mondial, matematicianul a fost cooptat de serviciile secrete britanice. Folosind un "stramos" al computerelor, botezat Colossus, Turing a reusit sa sparga celebrul cod Enigma, folosit de armata germana pentru trimiterea corespondentei ultra-secrete.

In acest fel, englezii au castigat enorm in fata nemtilor, afland din timp intentiile inamicului.

Estrogen

Din pacate, geniul nu l-a protejat de prejudecatile existente in Anglia anilor ’50. Pe vremea aceea, homosexualitatea era in afara legii in aceasta tara. In 1952 Turing a fost prins ca avea o relatie cu un tanar din Manchester. I s-au oferit doua alternative: ori merge la inchisoare, ori i se fac injectii cu estrogen (hormon feminin) pentru a-i trece "poftele carnale". A ales cea de-a doua varianta, fiind "tratat" timp un an de zile. Imediat dupa aceasta a fost dat afara din serviciile de informatii britanice.

Singur, discreditat, hulit, ajuns la capatul puterilor, Turing musca dintr-un mar otravit cu cianura si moare in camera sa la 7 iunie 1954. Istoricii spun ca s-a sinucis.

Testul Turing

In 1950, Alan Turing a publicat lucrarea Computer Machinery and Intelligence sau "Poate gandi o masina?" In acest document, cercetatorul imagineaza un test devenit celebru, botezat ulterior "testul Turing". Principiul este urmatorul: un om converseaza cu o masina. Cei doi "interlocutori" se afla in camere separate, nu se vad, nu se aud si comunica in scris. O masina trece testul lui Turing daca ea reuseste sa dea iluzia de umanitate timp de cel pu_in cinci minute.

CV - ALAN TURING

23 iunie 1912 - se naste la Londra

Educatie: Scoala primara Sherborne (1926-31); Colegiul "Kings College", Cambridge (1931); Doctor in fizica la Princeton University (1938).

Experienta profesionala: asistent universitar Princeton University (1936-1938); Ministerul de Externe (1939-1945); Laboratorul regal de fizica (1945-1948); profesor de fizica la University of Manchester (1948-1954).

Premii si medalii: Smith’s Prize, Cambridge University (1936); Ordinul Imperiului Britanic (1946); membru al Royal Society (1951).

7 iunie 1954 - moare la Manchester