Tratatul ACTA va fi respins de Parlamentul European

Parlamentul European (PE) va respinge tratatul ACTA in luna iulie si va dura cel mai probabil doi ani pana se vor lua noi masuri pentru a lupta impotriva pirateriei de muzica, film si software, a declarat David Martin, raportorul european pentru ACTA, potrivit The Telegraph.

Martin a devenit raportor din partea PE dupa ce fostul raportor Kader Arif si-a prezentat demisia si a acuzat secretomania in care s-au desfasurat negocierile. El spune ca tratatul nu va rezolva in mod efectiv problema pirateriei si ca va recomanda Parlamentului sa il respinga. El a adaugat, totusi, ca dezbaterea, care a implicat inclusiv proteste in mai multe capitale ale lumii, a devenit "in mod ne-necesar isterica". El spune ca tratatul "niciodata nu a propus in mod serios" taierea utilizatorilor de la internet dupa trei greseli privind pirateria. Tot Martin a mai spus ca ACTA nu a fost propusa nici pentru verificarea playerelor muzicale ale oamenilor la controalele de trecere a granitei.

"Cazul pentru o intarire a proprietatii intelectuale e foarte clar", a mai spus, insa, el. "Dar atmosfera a fost gresita, cu negocieri in spatele usilor inchise si apoi nicio informatie oficiala. Ceea ce a reiesit este un text subtire cu insuficiente detalii, care pare ca pune anumite indatoriri pe furnizorii de servicii sa actioneze ca o politie a internetului", a mai completat Martin. De asemenea, ACTA nu face nicio deosebire intre descarcarea de continut in scopuri "personale" sau "comerciale" - cele realizate cu scopul de a face profit.

Raportorul spune ca este nevoie de o legislatie cu scopul de a reglementa internetul, dar acea parte a ACTA care reglementeaza bunurile fizice contrafacute nu ar trebui combinata cu propunerile digitale. David Martin completeaza ca actualul sistem, in care cei care detin drepturile de proprietate intelectuala pot raporta daca gasesc replicate melodiile sau filmele lor iar site-urile media sunt obligate sa le scoata, ar trebui sa fie mai bun si mai consistent aplicat in Europa.

Teroare pe internet

Daca ACTA va fi respinsa este de asteptat ca noi directive sa fie curand propuse de comisie, care deja lucreaza la ele. Jim Killock, director executiv la Open Rights Group, aplauda reactia raportorului european. "ACTA ar fi fost o lovitura dura pentru democratie si ar trebui respinsa. Parlamentul European are datoria de a lupta pentru libertatile civile si sa caute propuneri mai bune pentru copyright si patente. ACTA pune in pericol comertul in medicina ca si libertatea discursului online", a spus el.

Ratificarea ACTA a fost amanata de cateva state precum Polonia, Cehia, Lituania si Bulgaria imediat ce scandalul a izbucnit online. In Romania, fostul ministru al Comunicatiile Valerian Vreme a semnat documentul din partea tarii noastre. Ulterior, dupa ce Executivul a fost schimbat, si Romania a anuntat amanarea procesului de ratificare a controversatului acord. Sute de mii de oameni, inclusiv romani, au iesit in strada in data 11 februarie in toata Europa pentru a protesta impotriva tratatului international semnat in secret la Tokyo pe 26 ianuarie. Numai in Germania s-a estimat ca 100.000 de oameni au protestat, in vreme ce in Romania au fost cateva mii.

Documentul, sub masca actiunilor concertate impotriva produselor contrafacute aduce, in fapt, grave atingeri asupra libertatilor individuale, transforma furnizorii de internet intr-o gherila cibernetica care te urmareste constant intr-un proces in care orice internaut poate deveni "suspect" in orice moment. De asemenea, se incalca dreptul la viata privata, avand in vedere ca niste firme ar trebui sa urmareasca in mod constant clientii, in vreme ce cenzura pe internet ar fi foarte usor de realizat.

Critici la nivel inalt

Tratatul a fost constant criticat atat de oficiali cat si de catre grupuri care activeaza online. Martin Schultz, presedintele Parlamentului European, spunea ca forma actuala "nu e buna" si ca a cerut Comisiei Europene inca din 2010 "sa inceteze cu secretele". Atunci, mai multi deputati europeni au cerut examinarea cu atentie a eventualelor consecinte ale acordului. Cu toate acestea, informatiile despre ce continea nu au ramas secrete, WikiLeaks publicand in 2008 o versiune a textului. Tratatul a fost initiat in 2006 de catre Japonia iar ulterior mai multe tari au inceput sa-l sprijine, precum SUA, Canada si Coreea de Sud.

Grupul de hackeri Anonymous a atacat mai multe site-uri ale unor institutii din Slovacia dar si Polonia, Cehia si Parlamentul European. "Ar trebui sa stiti ca dincolo de jocuri video, filme si divertisment in general, exista lucruri importante care ii aduc pe oameni impreuna: comunicarea. Dreptul de a furniza si primi informatie este luat o data ce ACTA a fost semnat", avertiza intr-un mesaj online grupul Anonymous.

CISPA - o noua menintare

Recent un alt proiect care impunea acelasi gen de cenzura, SOPA (de la Stop Online Piracy Act -nr) a fost respins in SUA dupa proteste fara precedent. In data de 18 ianuarie Wikipedia impreuna cu o serie de alte site-uri s-au "inchis" in semn de protest si pentru a constientiza publicul ce ar insemna acest act. De asemenea, Google a adunat peste 4 milioane de semnaturi intr-o petitie. Acum fantoma SOPA a revenit sub forma CISPA (Cyber Intelligence Sharing and Protection Act -nr). Actul permite ca autoritatile si companiile private sa schimbe informatii clasificate pentru a se putea apara de atacuri informatice. Americanii isi propun sa voteze in Camera Reprezentantilor noul act pe 23 aprilie. Recent o serie de mari companii, de la gigantii industriali Dow Chemical, Mitsubishi Heavy Industries, Lockheed Martin pana la conglomeratele petroliere Exxon, Shell, British Petroleum, ConocoPhillips si Marathon Oil Corp au fost atacate de hackeri, in special din China si Rusia. De asemenea, in octombrie compania de securitate Symantec scria ca grupurile europene din domeniul nuclear sunt atacate de un super-virus bazat pe Stuxnet, cel care a sabotat de doi ani programul nuclear iranian.

Sub umbrela acestei legi sunt incluse "eforturile de a degrada, intrerupe sau distruge" sisteme sau retele, ca si "furtul sau delapidarea de informatii private sau guvernamentale, proprietatea intelectuala sau informatie identificabila personal", potrivit Chicago Tribune.

Cu toate acestea, activistii spun ca multe detalii din SOPA s-au scurs in noul proiect. "Limbajul larg asupra a ceea ce constituie o amenintarea de cyber-securitate lasa usa larg deschisa pentru abuz", a anuntat Electronic Frontier Foundation intr-o declaratie. Limbajul vag permite ca furnizorii de internet sa informeze guvernul cu date private ale oamenilor, de la istoricul navigarii pe internet pana la continutul emailurilor pana la potentialele incalcari ale proprietatii intelectuale. Recent, hackerii Anonymous au dat jos site-urile grupurilor Boeing, TechAmerica si USTelecom, companii care au emis scrisori de suport pentru CISPA.

Dintre suporterii noului act se mai afla si Facebook, Microsoft, IBM, Oracle sau Symantec. O petitie online impotriva legii a fost semnata de peste 600.000 de oameni.