Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O listă nesfârșită de probleme presante, iar la capătul celălalt sunt consumatorii care se confruntă cu o creștere puternică a prețurilor la produsele alimentare. Toate acestea, dar mai ales soluțiile pe care le au autoritățile pentru depășirea acestei situații dificile au constituit tema conferinței naţionale „Soluţii de finanţare pentru agricultură / Siguranţa alimentară şi rezistenţa la crize”, organizată de Antena 3 CNN şi cotidianul național Jurnalul în cadrul proiectului editorial „România Inteligentă”.
În cadrul conferinței, primele vești bune au venit de la ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care a anunțat că cei care sunt buni plătitori de taxe și impozite nu vor mai fi călcați toată ziua de inspectorii ANAF. „Ar trebui spus, totuşi, că partea de agricultură şi industrie alimentară beneficiază de sprijin din partea statului, din perspectivă fiscală. Pe de o parte avem facilităţile la salariaţi, iar pe de altă parte avem o serie de facilităţi la producătorul agricol. Evident, inerţia unor instituţii, conduita unor inspectori lasă o imagine care nu le face bine. Ceea ce am cerut este ca cei care îşi plătesc taxele la zi să nu fie controlaţi. ANAF-ul are toată evidenţa celor care plătesc şi nu văd de ce ar trebui să îi reverifice tot pe aceiaşi care sunt bun-platnici şi care încearcă să menţină şi afacerea şi locurile de muncă, şi să plătească şi taxe”, a spus ministrul Câciu. O a doua veste bună anunțată de acesta a fost că inflația va scădea anul viitor. „Inflaţia se va tempera, dacă avem curajul să punem stavilă preţului la energie. Cred că trebuie să înţeleagă toată lumea că ceea ce avem ca inflaţie înaltă este generat în trei sferturi din cauza preţurilor la energie. Eu cred că ne vom mai gândi la o astfel de soluţie, iar inflaţia în 2023 va începe să scadă. Sperăm să ajungem la o inflaţie sub două cifre, aşa este prognoza, situaţia va începe să descrească vizibil, undeva din luna martie a anului 2023”, a mai spus ministrul Finanţelor.
România a ajuns să importe 82% din carnea de porc și 70% din necesarul de produse lactate, dar suntem printre cei mai mari exportatori de produse agricole. Anul trecut am exportat 4,64 mil. tone de porumb, fiind cel mai mare exportator din UE. De asemenea, în România se acordă subvenții pentru un milion de capete de vaci, dar cel mult 150.000 produc lapte pentru piață.
Noi proiecte de finanțare
Una din soluțiile pentru traversarea acestui moment dificil este accesarea fondurilor europene pe care România le are la dispoziție. În acest context, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a trecut în revistă proiectele deschise până acum și care au avut ca destinatar fermierii, dar mai ales a anunțat agenda viitoare a apelurilor de proiecte pe care Ministerul Investițiilor și Ministerul Agriculturii le pregătesc. De exemplu, până la sfârșitul anului, va fi lansat apelul de proiecte pentru digitalizarea IMM-urilor, unde o componentă de buget până în 100.000.000 de euro este destinată agriculturii, industriei agroalimentare. De asemenea, au fost alocate 200 de milioane de euro pentru finanțarea proiectelor destinate creșterii eficienței energetice a clădirilor, inclusiv pentru producerea de energie verde. În funcție de rezultatele sesiunii de apeluri, ministrul Marcel Boloș a precizat că programul va fi repetat. Tot aici a fost amintit și programul în valoare de 150 de milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente în industria alimentară, un program care s-a bucurat de un succes foarte mare, dovadă că în numai 5 zile au fost depuse 500 de proiecte, a precizat ministrul, adăugând că multe dintre aceste proiecte se vor relua și anul viitor. Pe această listă mai pot fi adăugate viitoarele proiectele privind combaterea fenomenelor meteorologice rare (achiziționarea de echipamente antigrindină, de exemplu), realizarea bazelor de microproducție în institutele de cercetare, constituirea băncii genetice de la Buzău etc.
„Intenționăm, tot cu Ministerul Agriculturii, să vizăm structurile de economie socială din mediul rural care sunt puțin cunoscute. Ele adună pe cei care sunt în zona de agricultură de subzistență și care produc, să spun așa, materia primă și nu au unde o duce pentru a fi prelucrată. Acest mici afaceri și competențe antreprenoriale pe care le găsim în spațiul rural pot foarte bine să fie valorificate prin aceste structuri de economie socială. Am alocat 100.000.000 de euro, să știți că e un domeniu care aparent nu are legătură cu agricultura, dar prin dezvoltarea acestor mici competențe antreprenoriale totul merge bine”.
Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Investițiile în sistemul de irigații, prioritare
Refacerea sistemului de irigații va rămâne în continuare o prioritate pentru Ministerul Agriculturii, acesta fiind răspunzător de aplicare programului național de refacere a cărui valoare se ridică la 1,5 miliarde de euro până în 2027, a spus ministrul Petre Daea. „Nu întâmplător, Parlamentul României a ridicat la rang de lege Programul Național de Irigații, pe care l-am materializat prin hotărâri de guvern foarte repede, stabilind foarte clar care sunt obiectivele, stabilind foarte clar care sunt sumele pentru fiecare obiectiv în parte și care este termenul de punere în funcțiune a acestor obiective, în așa fel încât să atingă și scopul pe care și l-a propus legiuitorul în momentul în care a pus în mișcare Legea 236 privind acordarea a 1,5 miliarde de euro pentru refacerea sistemului de irigații. De asemenea, Ministerele Agriculturii și cel al Investițiilor lucrează la proiectul de irigații care ar urma să fie introdus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Vorbim despre un proiect în valoare de 1,8 miliarde de euro, care vizează 1.700 km de canale și instalarea de producere a energiei regenerabile în stațiile de pompare de 1.400 MWh”, a spus Marcel Boloș.
„Avem de realizat, până în 2027, 2,6 milioane de hectare, adică suprafața agricolă posibilă de irigat. Înseamnă că trebuie să mergem în fiecare an cu cel puțin 150.000 de hectare, pe care trebuie să le operaționalizăm. Anul acesta, din nefericire, seceta a pus stăpânire pe întreaga suprafață a României, afectând suprafețe întinse, cu excepția zonelor unde am avut posibilitatea să irigăm, este aceasta o oportunitate să înțelegem că nu trebuie să batjocorim ceea ce am făcut de-a lungul vremii. Pentru că, din nefericire, n-am conservat și n-am ținut la acele obiective pe care le-am avut și care ne sunt folositoare tot timpul, chiar dacă sunt ani unde precipitațiile asigură confortul hidric al plantelor”.
Petre Daea, ministrul Agriculturii
Se cere regândirea modului de acordare a subvențiilor
Una din problemele identificate de reprezentanții fermierilor a fost modul în care se acordă subvențiile. Ioan Popa, fondatorul grupului Transavia, a cerut ca aceste subvenții să fie acordate doar celor care obțin profit, pentru că altfel vom continua să nu premiem performanța. În aceeași notă a fost și intervenția președintelui Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile. „Mă surprinde că se dau diverse fonduri pentru anumite entități care nu au profit. Trebuie să vorbim despre profitul la hectar pentru a acorda subvenții”, a afirmat acesta.
