Florin Buicu: Banii cheltuiți în sănătate sunt de fapt investiții

Acesta consideră că taxa clawbeck este o vânzarea de medicamente.

"Taxa clawbeck nu e taxă clawbeck pentru că la momentul la care a fost introdusă în România avea rolul de  a fi plătită de cel care determină o cheltuială și o presiune pe buget astfel încât cel care determină presiunea pe buget și cheltuială bugetară mare să suporte parte din această creștere doar acela care determină creșterea respectivă. 

În momentul de față, taxa clawbeck în România este de fapt o taxă pe vânzarea de medicamente. 

În momentul în care a fost luată decizia de limitare a clawbeck-ului, la 27 și ceva la sută, dar simularea pentru trimestrul următor, cred că era  32%. la acel moment, în Parlament a fost luată decizia de limitare a acestor creșteri și de încurajare a producătorilor de medicamente din România, în primul rând prin stabilirea acestei taxe la 15% pentru cei care produc în România, 20% pentru producătorii de medicamente generice, indiferent că medicamentele sunt produse în România sau oriunde altundeva, și 25% pentru medicamentele inovative.

Această măsură luată în urmă cu doi ani, este adevărat că trebuie ajustată în funcție de evoluțiile avute până acum și în contextul în care suntem probabil că ar merita să mergem pe varianta în care să încurajăm relocările producției pentru România. Și asta ar însemna că pentru medicamentele generice produse în România, taxa cred că ar trebui să  fie zero", explică Florin Buicu.

El mai precizează că multe din medicamentele din România au părăsit țara pentru faptul că erau referință pentru alte state.

"Pentru medicamentele generice produse în altă parte, e adevărat că este necesară o reducere a acestei taxe, și în plus, în afară de taxa clawbeck, cred că o politică de prețuri în România diferită ar fi una dintre soluții. De ce? În momentul în care prețurile medicamentelor de înregistrare în România ar fi la liber, ar da dreptul și posibilitatea oricărui medicament să se înregistreze în România. Dar prețul decontat din Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate sau din fondurile statului să fie diferit de prețul de înregistrare. Multe din medicamentele din România au părăsit România pentru faptul că erau referință pentru alte state. Și dacă prețul mic din România este referință pentru un stat care are o piață de 10 ori mai mare, normal că producătorul a avut tot interesul să retragă medicamentul pentru a nu sew referenția la acest preț mic în România, în țara respectivă. 

Așa că o diferențiere a prețurilor, pe de o parte de înregistrare a medicamentului în România de prețul de listă al prețurilor de decontare de către stat ar putea fi una din soluțiile suplimentare. O accentuare a activităților pe care Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România trebuie să o desfășoare în continuare printr-o aprofundare a evaluărilor de Health Technology Assement în care să evaluăm corect costurile, nu costul medicamentului, cicostul total al îngrijirilor, care înseamnă în afară de prețul medicamentului și costurile potențiale determinate de spitalizare, îngrijiri sociale, protecție socială ulterioară sau sprijin social pentru aparținători, cred că ar fi utile în momentul în care un medicament introdus pe piață, nu contează  că este inovativ sau generic, să intre în decontarrea Fondului Național de Asigurări Sociale de Sănătate. 

Banii cheltuiți în sănătate sunt de fapt investiții și nu cheltuieli", concluzionează Florin Buicu.