Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu un fond de 7,5 miliarde de euro alocat pentru digitalizare, provenind atât din PNRR cât și din fondurile de coeziune, Câciu a evidențiat importanța acordată acestui domeniu. Acesta a remarcat că digitalizarea este acum privită ca o prioritate națională, reprezentând o schimbare de paradigmă în abordarea dezvoltării economice și sociale.
Câciu a subliniat că digitalizarea nu este doar o opțiune, ci un instrument esențial către progres. În contextul unei revoluții digitale globale, el a recunoscut că viteza de implementare este esențială pentru a rămâne competitivi într-un mediu din ce în ce mai digitalizat.
„România are în acest moment 7,5 miliarde de euro pentru digitalizare, din perspectiva fondurilor europene pe care le are la dispoziție. Evident că nu vorbim doar de acest panel de finanțare, la el se adaugă și finanțarea publică. Dar este pentru prima dată când digitalizarea este văzută ca o prioritate națională. 7,5 miliarde de euro atât prin PNRR cât și prin fondurile de coeziune.
Dacă discutăm despre partea statală, de infrastructura digitală statală care reprezintă o reformă a statului român, sunt fondurile care au fost menționate și domnul ministru Bogdan Ivan, dar pe partea privată, digitalizarea IMM-urilor și mediului de afaceri, realizarea unei vieți economice mai ușoare pentru antreprenori și pentru tot ceea ce înseamnă business-ul românesc.
Digitalizarea este un instrument către mai bine. Suntem în plină revoluție digitală la nivel mondial. Este cea mai profundă reformă provocată de o revoluție, după revoluția industrială, care implicit va duce la reformarea socio-economică a tuturor statelor lumii, a vieții oamenilor din perspectiva socială dar și din perspectiva economică a vieții de business.
Digitalul va fi peste tot și este deja peste tot. Ne întrece de multe ori în ceea ce avem planificat în a face. Aici, diferența pentru a fi campion va fi viteza de implementare. Dacă discutăm despre infrastructura de stat digitală, care trebuie pusă la dispoziție într-un timp foarte scurt, aici aș face puțină etapizare.
Banii din PNRR sunt până în 2026, banii din fondul de coeziune până în 2029. În intervalul de până în 2030 România trebuie să arate cu totul altfel din perspectiva transformării digitale și a impactului socio-economic pe care această transformare digitală îl va avea.
Sunt convins că nu avem cum să ratăm acest tren. Suntem într-o situație pozitivă din acest punct de vedere. Cat de leneș ai fi, nu te va lăsa viața să ratezi trenul acesta. Te împinge de la spate. Indiferent cine va guverna sau cine guvernează în acest moment, vedem că digitalul intră în viața oamenilor cu atât de mare rapiditate încât te obligă la a te adapta. Nu poți sta într-un anacronism veșnic, cum s-a întâmplat de-a lungul vremii cu statele lumii dar și cu statul român.
Toate aceste fonduri puse la dispoziție din perspectiva fondurilor europene trebuie implementate foarte rapid. Dar nu banii sunt problema, ci viteza cu care instituțiile noastre și mediul de business reușesc să se adapteze la nou”, a explicat Adrian Câciu în cadrul conferinței.
„Când s-a programat această parte de digital la nivel european, se discuta despre inteligența artificială la modul incipient. Deja astăzi, când discutăm, inteligența artificială face parte din viața oricărei societăți și are o dezvoltare atât de rapidă încât se pune problema că nu este reglementată. Asta ne dă răspunsul la viteză. Are o viteză mult mai mare decât puterea noastră de a preveni sau a planifica anumite acțiuni.
Acest lucru va trebui inclus în orice fel de aplicație, în orice fel de dezvoltare de tehnologie, atât la nivel privat cat și la nivel statal.
În ceea ce avem noi în gestiune, de exemplu, la acest moment avem 2800 de IMM-uri care au primit deja finanțare pe granturile pe care le avem pe digitalizarea IMM-urilor. Granturi de 100 de mii de euro pentru digitalizarea proceselor interne”, a mai spus Adrian Câciu.
