Soluţii pentru a transforma deșeurile din sursă de amenzi în resursă

Antena 3 a organizat, ieri, Conferința Națională „România Inteligentă”, moderată de jurnalistul Adrian Ursu, unde s-au dezbătut toate problemele legate de gestionarea deșeurilor și transformarea lor în profit. Au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai Parlamentului, ai administraţiei locale și ai unor ONG-uri de mediu. Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat că încă există soluţii pentru a trece la o reciclare eficientă și chiar la câștiguri, pe termen mediu și lung. „Tendinţa este, în România, să credem că deșeurile sunt doar o problemă, deși ele sunt o resursă pentru economia circulară. Rezolvarea acestei tranziţii de la deșeuri reciclate în resursă pentru economie este acum marea provocare pentru noi. Este nevoie de un cadru legal pentru această transformare din problemă în resursă”, a explicat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Cazul-școală de la Buzău

Municipiul Buzău a plătit, recent, o amendă de 3 milioane de euro pentru nerezolvarea problemei deșeurilor, deşi investiţii s-au făcut. Cu aceeași sumă s-ar fi putut finanţa o tehnologie de transformare a gunoiului în compost. Primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, a explicat, însă, care sunt problemele cauzate de cadrul legislativ care crește foarte mult costurile și complică procesul de reciclare. „La Buzău poate fi studiu de caz pentru un exemplu de investiţii făcute pentru gestionarea deşeurilor și totuși nu reușesc să îndeplinesc toate condiţiile. Deocamdată pierdem un milion de euro în fiecare an și tot nu atingem ţinta de 55% reciclare. Este imposibil să atingem acel procent de 55% anul acesta și anul viitor 60%”, a explicat primarul Municipiului Buzău.

Am rămas mereu în urmă

Problemele acestea au fost generate de faptul că România a-ntârziat adaptarea la cadrul legislativ european, astfel  încât s-a pornit la drum cu un handicap care s-a accentuat în timp, rămânând permanent în urmă cu atingerea ţintelor stabilite, iar de aici provin amenzile pe care România este obligată să le plătească. Ministrul Mediului crede că singura soluţie este tot accelerarea investiţiilor şi spune că sunt destule exemple de bune practici în România. „Avem în ţară judeţe unde acele SMID-uri (Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor – n.r.) funcţionează, există o colectare selectivă bine organizată, există staţii de sortare și depozitare doar pentru o parte dintre deșeurile generate de comunităţi.

Nevoia unei noi legislaţii

Din dezbatere a reieşit o lipsă de corelare a acţiunilor UAT-urilor cu cele ale organismelor de control. „Avem și exemple în care planul de investiţii se blochează în birocraţie. Toată lumea plătește. Primarii plătesc, la fel și investitorii și statul, dar lipsesc investiţiile. Toată lumea plătește, dar rezultate tot nu avem. De obicei, primarii se plâng de faptul că li se dau sarcini, dar nu li se dau și resursele pentru a implementa proiecte”, a explicat Adrian Ursu. Toţi cei care au întâmpinat aceleaşi probleme spun că este nevoie de modificări legislative, în cel mai scurt timp. „Trăim un pachet uriaș de paradoxuri. Probabil, ar trebui ca statul român să iniţieze acte normative care să regularizeze acest flux de bani care, în loc să se ducă în altă parte, ci spre rezolvarea problemelor României. În 15 ani, Bucureștiul nu a beneficiat de investiţii serioase pentru valorificarea deșeurilor și nu a reușit să rezolve nici problema depozilitării deșeurilor. Plătim două milioane de euro în fiecare lună pentru depozitul unic ce poate prelua gunoiul din Sectorul 2 al Capitalei. Încă putem să reparăm lucrurile. Avem nevoie de o Ordonanţă de Urgenţă despre care s-a discutat, pentru a salva cel puţin Bucureștiul de un dezastru. Noi avem un proiect și dacă primim autorizaţie de funcţionare, am putea începe de mâine activitatea”, a explicat Ilie Ionel Ciuclea, vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Managementul Deşeurilor (ARMD). Una dintre soluţiile managementului deșeurilor este transformarea acestora în compost. Fiecare gospodărie ar putea astfel de tehnologii de transformare a gunoiului în îngrășământ natural, pentru o agricultură sustenabilă. 1,2 miliarde de euro se alocă din PNRR pentru aceste sisteme integrate. Am ratat deja ţinta de 50% colectare selectivă, dar încă se poate recupera, în următoarea perioadă, această întârziere.

Avem o problemă cu deșeurile voluminoase, dar venim cu o finanţare substanţială din PNRR, pentru a construi, până în 2026, logistica naţională care apoi va fi operată de localităţi.

Ministrul Mediului, Tánczos Barna

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Fiecare cetăţean trebuie să conștientizeze această problemă. Avem și o campanie de 10 milioane de lei, pregătită pentru conștientizare. Trebuie să schimbăm mentalităţi. Sunt foarte mulţi tineri care vor o ţară mai curată.

Ministrul Mediului, Tánczos Barna

50 de milioane de euro investiţiile pe care le va face statul român, prin PNRR, pentru gestionarea deșeurilor.

Am putea câştiga milioane de euro din gunoi

România produce şapte milioane de tone de gunoi anual şi reciclează foarte puțin. România a scăpat de mai multe ori de infringement pentru problemele de protecţie a mediului, dar la limită și cu mari eforturi, făcute în ultimul moment. Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, va trebui să facem demersuri care să arate rezultate concrete, în cel mai scurt timp. Investiţia în tehnologie de reciclare şi refolosire a deşeurilor sau transformare în energie reprezintă o necesitate. Sunt în dezbatere modificări legislative necesare pentru a face posibilă creşterea procentului de deşeuri reciclate, care ar fi trebuit să ajungă până la 55% anul acesta, dar ţinta nu poate fi atinsă, cele mai în multe cazuri. Atingerea acestei ţinte ne-ar putea salva de un dezastru ecologic, dar numai cu gunoiul din Capitală am putea suplini şi 25% din gazele naturale pe care le folosim astăzi la încălzire, dacă s-ar face investiţii în tehnologie care să transforme gunoiul în energie. Peste un milion de tone de deşeuri se produc numai în Bucureşti, cele mai multe în sectorul 6.

Antena 3 a lansat platforma „România Inteligentă”

România Inteligentă este un nou produs media integrat, cu acoperire 360⁰ (TV, online, print, radio, seminarii și evenimente) despre soluțiile inteligente de servicii publice, de digitalizare în sectorul privat și în cel instituțional, despre alternative moderne și inovative pentru managementul traficului sau al deșeurilor sau utilizări ale Inteligenței Artificiale și metode de reformare a relației cu cetățeanul.