A fost aprobată reorganizarea teritorială

Ca un nou pas către implementarea controversatului plan de sistematizare al lui Ceauşescu, Marea Adunare Naţională a Româ­niei a aprobat o lege care reorganizează judeţele ţării, municipiile şi comunele.

În ciuda criticilor în creştere, interne şi externe, Nicolae Ceau­şescu pare mai hotărât ca oricând să continue controversatul său proiect de sistematizare rurală. La 7 aprilie, Comitetul Politic Executiv al PCR a hotărât să prezinte un raport despre planificarea teritorială şi sistematizare la viitoarea plenară a Comitetului Central. Raportul spune că în perioada 1991-1995 vor trebui stabilite coordonatele principale pentru dezvoltarea economică şi socială a tuturor comunelor, oraşelor şi judeţelor.

O săptămână mai târziu, într-o cu­vân­tare ţinută în plenara CC, Ceau­şescu a vorbit despre ideile pe care le are cu privire la cum ar trebui admi-nistrat mediul rural. Ca de obicei, el a descris un spaţiu rural ideal care să aibă propria sa mică industrie şi servicii precum şcoli, facilităţi medicale, centre culturale. Întâl­nirea s-a soldat cu o rezoluţie care are o secţiune de­dicată implemen­tării "sistematizării" mediului rural. S-a deschis cu un elogiu al lui Ceauşescu pentru "contribuţia sa decisivă" la vastul program al sistematizării rurale, program care a început în 1968.

Ceauşescu pare să considere acest program drept una dintre reali­zările sale politice majore. Anul trecut, cea de-a 20-a aniversare a promulgării legii originale a fost marcată de un torent de articole în presă. Aparent, Ceauşescu a hotărât totuşi că legea trebuia îmbunătăţită şi actualizată. Un document cu schim­bările aduse legii despre îm­păr­ţirea teritorială a ţării a fost prezentat Marii Adunări Naţionale (Parlamentul României), care a adoptat documentul unanim. Noua lege stipulează că ţara trebuie reorganizată în 40 de judeţe, 265 de municipii (cu 28 mai mult decât înainte, toate acestea noi centre agroindustriale) şi 2.359 de comune (cu 346 mai puţine decât înainte).

Noile centre agroindustriale, care deja au fost ridicate la statutul de municipii, sunt parte integrantă a planului de sistematizare rurală, care are în vedere să îi mute pe localnicii satelor distruse în noi forme administrative. Cel mai frapant aspect al noii legi totuşi este scă­derea cu 13% a numărului comu­nelor. Scăderea nu e neaşteptată, deoarece Ceauşescu a promis vag în noiembrie că numărul comunelor va rămâne acelaşi la sfârşitul acţiu­nii de "sistematizare", dar a vehiculat numărul de 2.300 în loc de 2.705, care a fost citat anterior. Câţiva ziarişti vestici au remarcat la vremea aceea că era ca şi cum aproximativ 400 de comune ar fi fost deja lichidate, cel puţin pe hârtie.

Schimbările stipulate de noua lege se pare că furnizează cadrul admi­nistrativ pentru a continua sistematizarea în ciuda protestelor inter­naţionale. Nu este clar dacă toate din cele 28 de noi centre agroindustriale sunt suficient de urbane pentru a merita un astfel de statut; şi este aproape sigur că nu toate comunele care au dispărut de pe harta admi­nistrativă includ sate care au fost deja distruse; dar intenţia clară este de a continua planul cu viteză mare acum, că noi fonduri sunt disponibile din moment ce România şi-a plătit datoria externă.

Este evident că decizia de a reduce numărul comunelor a fost deja luată înainte ca Parlamentul-surogat al României să o aprobe. Orice rol pe care Marea Adunare Naţio­nală îl mai joacă încă este strict li­mitat la a sancţiona legi gata făcute şi să îl omagieze abundent pe "făuritorul de istorie", aşa cum primul-ministru, Constantin Dăscă­lescu, l-a numit pe Ceauşescu într-o şedinţă din luna aprilie.

Radio Europa Liberă (München) - Raport al Secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu