x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Anotimpul interviurilor: Ceauşescu, presa vestică şi presa naţională

0
18 Sep 2009 - 00:00
Anotimpul interviurilor: Ceauşescu, presa vestică şi presa naţională Arhivele Naţionale/


Într-un efort de a îmbunătăţi reputaţia internaţională a României, Ceauşescu a acordat, de curând, mai multe interviuri pentru jurnalişti străini. Interviurile sunt definitorii pentru modul în care Ceauşescu tratează corespondenţii străini şi pentru modul în care manipulează presa din ţară; involuntar, interviurile au confirmat şi zvonurile despre existenţa unei lupte pentru putere între Nicu şi soţia Preşedintelui, Elena. Interviurile demonstrează încă o dată ostilitatea lui Ceauşescu faţă de reformă.

Sfidând zvonurile persistente privind sănătatea sa tot mai şubredă, Preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost foarte activ în vara care tocmai s-a încheiat. El nu numai că a participat la mai multe şedinţe ale partidului şi ale altor organizaţii, a făcut "vizite de lucru" în numeroase zone din România, dar a acordat, de asemenea, nu mai puţin de şapte interviuri mai multor jur­nalişti străini, între 11 iulie şi 18 august şi a semnat un articol pentru un cotidian american. Aceste eforturi arată că Ceauşescu a hotărât să îmbunătăţească reputaţia in­ternaţională a regimului său. Totuşi, încercarea sa pare a fi eşuat.

Anotimpul interviurilor a început la 11 iulie când Ceauşescu s-a întâlnit cu Juan Carlos Azcue, editorul-şef al cotidianului spaniol ABC. Ca de obicei, Ceauşescu a lăudat succesele României şi viitoarele sale proiecte. Pentru că cititorii lui ABC sunt de dreapta, este posibil ca ei să fi fost mai sceptici decât alţii când au citit afirmaţiile lui Ceauşescu, cum că ţările capitaliste sunt într-o situaţie mult mai critică comparativ cu statele socialiste. Ceauşescu a pretins că Vestul se află la un pas de dezastru şi că situaţia se poate compara cu uşurinţă cu situaţia Europei din ajunul "victoriei hitleriste în Germania". Pe de altă parte, şi în ciuda unor dificultăţi temporare, într-o serie de state socialiste, este "evident că socialismul a ajuns la rezultate foarte bune şi că toate ţările socialiste s-au dezvoltat foarte bine". Potrivit lui Ceauşescu, nimeni nu poate stopa determinismul istoric; de aceea, socialismul ar reprezenta "viitorul omenirii".

Şi mai interesante decât conţinutul interviurilor, în sine, sunt dezvăluirile făcute de Azcue despre modul în care s-a des­făşurat interviul. Azcue a trebuit să predea întrebările înainte de întâlnire şi i s-a spus să nu se mai deranjeze să le citească. A fost suficient să indice numărul întrebării. Cu toate acestea, nu i s-a răspuns la toate întrebările; iar unele dintre răspunsuri au rămas confidenţiale. O întrebare, de exemplu, despre succesiunea lui Ceauşescu, a fost respinsă de Preşedinte.
LUPTĂ PENTRU PUTERE, ÎN FAMILIE?
Spre surprinderea observatorilor, totuşi, într-un interviu pentru săptămânalul american Newsweek, Ceauşescu a fost de acord să răspundă la o întrebare care s-a referit la posibilitatea ca fiul său să preia conducerea. A fost pentru a doua oară când i s-a propus această temă de discuţie, într-un interviu. În august 1984, într-un interviu pentru cotidianul Le Figaro, Ceauşescu a fost întrebat dacă intenţionează să pună bazele unei monarhii ereditare în România. El a răspuns că "nici Constituţia, nici vreun congres al partidului" nu prevăd o asemenea mişcare. El a adăugat că "doar competenţa şi voinţa poporului pot decide cu privire la viitor". Într-un interviu pentru Newsweek, Ceauşescu a fost, oarecum, mai puţin evaziv. "În acest moment", a spus el, "nu există o astfel de posibilitate". Dacă Nicu Ceauşescu avea să "primească sprijinul poporului şi al partidului", totuşi, nu ar mai fi "vreun obstacol pentru el, cum nu sunt obstacole pentru alţii dacă se bucură de încrederea poporului".

Ceauşescu nu a spus cine ar putea fi aceşti "alţii"; dar într-un interviu pentru publicaţia iugoslavă Danas, publicat la scurtă vreme după interviul pentru Newsweek, el a fost întrebat "ce rol şi ce loc ocupă soţia, Elena Ceauşescu, şi fiul dumneavoastră în viaţa şi în cariera dumneavoastră" şi dacă ei sunt nişte "posibili succesori". În versiunea românească a interviului din Danas, totuşi, nu a fost făcută nici o precizare cu privire la pro­blema succesiunii sau a fiului lui Ceauşescu, iar Scînteia a omis chestiunea succesiunii, aşa cum a făcut-o şi în cazul interviului acordat de Ceauşescu pentru Newsweek, în 1984. Scînteia a publicat, totuşi, replica lui Ceauşescu la întrebarea despre rolul soţiei sale, după ce a modificat, însă, întrebările.
Michael Shafir
Radio Europa Liberă (München) -Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir.Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   aici radio europa liberă

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de