x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă Frontul Popular din Moldova în faţa unui nou examen

Frontul Popular din Moldova în faţa unui nou examen

14 Aug 2009   •   00:00

În Moldova dintre Prut şi Nistru con­tinuă mobilizarea paşnică şi de­mocratică a publicului în vederea apro­piatei sesiuni a Sovietului Su­prem de la Chişinău care va lua în discuţie proiectele de legi privitoare la limba de stat a republicii.

Frontul Popular din Moldova a ţinut ieri, Duminică, la Teatrul de Vară din Chişinău, un meeting de masă cu tema "destinele Istorice ale Statalităţii Moldoveneşti". Meetingul s-a bucurat de prezenţa unui oaspete sosit din Polonia: Zygmunt Gwozdz, reprezentant al mişcării Solidaritatea. Oaspele a rostit o cuvântare de salut adresată Frontului Popular din Moldova şi pu­blicului moldovean în numele Solidarităţii poloneze. El a spus că opinia publică din Polonia este astăzi la curent cu evenimentele din Moldova Sovietică şi priveşte cu simpatie re­ven­dicările democratice ale mol­do­ve­ni­lor. Problemele ţărilor şi ale miş­că­rilor noastre sunt în multe privinţe ase­mănătoare; de aceea se cuvine să ne cunoaştem mai bine unii pe cei­lalţi şi să întreţinem legături, a spus Zygmunt Gwozdz. Participanţii la meeting l-au ovaţionat pe reprezentantul Solidarităţii poloneze scan­dând "Solidaritate".

Reprezentanţi ai intelectualităţii mol­doveneşti au vorbit la acest mee­ting despre tendinţa istorică a Rusiei Ţariste şi a regimului stalinist de a suprima statalitatea şi autonomia Moldovei, şi despre eforturile basara­be­nilor de a-şi afirma dreptul la au­to­no­mie şi statalitate. Aceasta a fost te­ma cuvântărilor rostite de Valeriu Ma­tei, Secretar al Asociaţiei Moldova din Moscova; Dinu Mihail, membru al co­mitetului de conducere al Cenaclului Alexe Mateevici; Mihai Cernenco, can­didat în ştiinţe istorice de la Ins­ti­t­utul de Istorie a Partidului Comunist al Moldovei; istoricul literar Pavel Balmus, şi profesorul de liceu Mihai Crisanitchi din satul Baha, raionul Călăraşi. Vorbitorii au citit publicului importante documente din istoria modernă a Basarabiei, a căror publicare a fost interzisă până acum de autorităţile sovietice. Aceste documente - printre care programul Partidului Naţional Moldovenesc din 1917, şi discursul lui Constantin Stere către Sfatul Ţării în 1918, citite la meetingul de ieri - ilustrează legătura organiză dintre aspiraţiile către stata­litate şi cele către democratizare şi reforme sociale în Basarabia. Tocmai această legătură caracteri­zea­ză şi acţiunea de astăzi a moldovenilor dintre Prut şi Nistru pentru drepturi naţionale şi democratice.

Împrejurările acestor zile cer din partea moldovenilor, mai mult chiar decât până acum, maturitate politică şi stăpânire de sine în faţa contra­atacurilor organizate de adversarii reformelor. După formarea mişcării naţionaliste ruseşti Interfront, iată că o nouă organizaţie de aceeaşi natură a apărut săptămâna trecută în repu­blică; despre aceasta a vorbit la me­etingul de ieri profesorul de ştiinţe so­ciale de la Univesitatea din Chi­şi­nău, Nicolae Costin, membru al Comitetului Execuiv al Frontului Popular.

Noua organizaţie a naţionaliştilor ruşi, adversari ai reformelor, se nu­meşte Uniunea Oamenilor Muncii din Moldova. Ea a luat naştere la o consfătuire ţinută zilele trecute la Tighinade mai mulţi directori şi se­cretari de partid ai unor întreprinderi din Tighina, Chişinău, şi din alte câ­te­va oraşe din republică, întreprinderi subordonate ministerelor centrale de la Moscova şi al căror aparat con­du­cător constă mai ales din birocraţi ruşi aşezaţi în Moldova. Această parte a aparatului birocratic opus restructurării a luat acum iniţiativa de a organiza personalul de limba rusă din centrele industriale într-o Uniune nu­mi­tă a Oamenilor Muncii, cu scopul de a împiedica descentralizarea econo­mică şi politică şi, ca obiectiv imediat, de a bloca proclamarea limbii materne a moldovenilor ca unică limbă de stat a Republicii Moldoveneşti.
Declaraţia de întemeiere a acestei organizaţii ameninţă cu greva şi chiar cu ceea ce numeşte "luarea puterii" în întreprinderile şi centrele industriale cu personal predominant de limbă rusă, în cazul în care Sovietul Suprem al republicii ar vota proiectele de legi cu privire la limba de stat în forma lor actuală, favorabilă moldovenilor. Evident că asemenea ameninţări nu pot avea sorţi de izbândă. Ele dezvăluie însă starea de spirit a unor oameni cu posturi de răspundere, directori şi se­cretari de partid ai unor mari întreprinderi, ameninţati să-şi piardă pri­vilegiile în eventualitatea descentrali­zării raporturilor economice şi po­li­ti­ce dintre Moscova şi republici şi a res­tabilirii drepturilor limbilor naţionale în republici. Încercând să frâneze re­for­mele pentru a-şi păstra poziţiile pri­vi­legiate în Moldova, aceşti re­pre­zentanţi ai birocraţiei imigrate în­cear­că acum să-i mobilizeze în sprijinul lor pe muncitori de limbă rusă din republică, făcând apel la prejudecăţi naţionaliste şi alimentând încordarea dintre grupurile etnice.

Aşa-numita Uniune a Oamenilor Muncii re­pre­zin­tă, deci, o diversiune naţionalistă în interesul egoist de clasă al aparatului birocratic aşezat în Moldova. Aflat în pierdere de teren, aparatul birocra­tic nu mai dispune ca înainte de serviciile aparatului represiv împotriva cetăţenilor care îşi cer drepturile.

Totuşi, acolo unde conducătorii de partid nu se împacă cu democratizarea vieţii publice, apara­tul represiv de­monstrează convingător că nu a ui­tat să lovească din ordin. Aşa s-a în­tâm­plat de curând la Tighina, oraşul ale cărui autorităţi de partid au oblă­duit consfătuirea de întemeiere a or­ga­nizaţiei naţionaliste ruse, anti-mol­do­ve­neşti, pomenite adineaori. La Tighina activează de câtva timp, în ciuda oprel­iştilor ridicate de au­to­ri­tă­ţi, Cenaclul Literar-Muzical şi Social-Po­li­tic moldovenesc "Vatra". Acolo a avut loc un act de represiune violentă.

Duminica trecută, 2 august, un grup de aproximativ 100 de membri şi susţinători ai Vetrei au fost atacaţi cu brutalitate în plin centru al Tighinei de un detaşament de ostaşi ai secţiei locale a Ministerului de Interne şi de KGB-işti în civil. Membrii şi sus­ţi­nă­torii cenaclului, printre care se aflau multe femei, au fost loviţi cu pumnii şi cu bastoanele de cauciuc, le-au fost smulse şi rupte steagurile şi panglicile tricolore, şi au fost insultaţi ca moldoveni.

Unii dintre ei au sufe­rit leziuni corporale, dovedite apoi cu certificate medicale. Au fost arestaţi 15 cenaclişti, iar unii dintre aceştia au suferit noi maltratări în arestul mi­liţiei din Tighina. Acuzaţi de în­căl­ca­rea ordinei pu­blice, ei au fost judecaţi conform unei proceduri rapide în zi­le­le următoare, dar au fost achitaţi în lip­­sa oricăror dovezi. Deci, tribunalul lo­­cal a ac­ţionat în mod independent şi a respectat legea. Întâmplările acestea au fost relatate amănunţit de mem­bri ai Cenaclului Vatra şi de martori oculari care au stat de vorbă la Ti­ghina cu corespondentul special al "Deş­tep­tării", buletinul Frontului Po­pular din Moldova.

La întrunirile lor de duminica tre­cu­tă şi de ieri, Cenaclul Alexe Matee­vi­ci şi Frontul Popular au cerut o an­che­tă imediată şi tragerea la răspundere a membrilor forţelor de ordine care au recurs la violenţă fără nici o justificare legală. După câte suntem informaţi, ancheta începe chiar as­tăzi. Vom încerca să vă ţinem la cu­rent cu rezultatul ei. Până atunci, se impun ur­mătoarele concluzii: Incidentul ara­tă că adversarii res­truc­tu­rării din apa­ra­tul birocratic, intraţi într-o alianţă de ultim moment cu ex­ponenţi ai na­ţi­onalismului rus, re­zistă pe pozi­ţi­il­e lor şi dispun încă de sprijinul apa­ra­tului represiv. În ace­laşi timp însă, în condiţiile re­for­melor politice în curs în Uniunea So­vietică, grupările neoficiale mol­do­veneşti pot avea câş­tig de cauză în asemenea confruntări atâta timp cât se menţin exclusiv în cadrele le­ga­lităţii, aşa cum au făcut şi până acum cu consecvenţă şi cu succes.
Vladimir Socor
Buletin al Radio Europa Liberă, Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Ion Dumitru

×
Subiecte în articol: aici radio europa liberă