La 23 august, basarabenii au comemorat 50 de ani de la pactul Ribbentrop-Molotov

NARATOR:
Împreună cu alte popoare apar­ţi­nând Europei şi împărtăşind un destin istoric comun, moldovenii dintre Prut şi Nistru comemorează astăzi 50 de ani de la semnarea pactului Rib­bentrop-Molotov.

Pactul semnat în ziua de 23 august 1939 de miniştrii de externe ai Germaniei hitleriste şi ai Uniunii Sovietice a dat mână liberă lui Stalin să anexeze întinse teritorii din centrul şi răsăritul Europei, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Printre aceste teritorii se numără şi Basarabia cu Nordul Bucovinei. Frontul Popular din Moldova, ca şi fronturile populare baltice şi alte grupări democratice ca şi istorici cu vederi independente din Uniunea Sovietică şi din câteva ţări socialiste, a emis la Chişinău o declaraţie prin care îşi precizează poziţia faţă de evenimentul comemorat. Cenzura de la Chişinău nu a permis publicarea declaraţiei Frontului Popu­lar. Textul circulă însă actualmente în Moldova Sovietică; iată esenţa lui în cele ce urmează:


VOICE:
Basarabia şi Bucovina de Nord sunt o parte componentă a teritoriului statului moldovenesc creat la 1359 pe pământul strămoşilor noştri. În anul 1812, ca rezultat al tratatului de pace de la Bucureşti dintre Rusia şi Turcia, Rusia ţaristă anexează în mod nelegi­tim o parte a teritoriului statului moldovenesc - cea dintre Prut şi Nistru, numind-o Basarabia. În urma anexiunii, poporul moldovenesc a fost despărţit cu forţa în două părţi.

În timpul războiului Crimeii, cu ocazia tratativelor de la Viena şi la Pacea de la Paris, a fost pusă problema restituirii ţinutului dintre Prut şi Nistru statului moldovenesc. Diplomaţia ţaristă rusă, prin înşelăciune şi viclenie, a reuşit să obţină ca statului moldovenesc să-i fie restituite doar trei judeţe ale Basarabiei: Cahul, Ismail şi Bolgrad. În 1859, când prin unirea Principatelor se constituie sta­tul român, partea cea mai mare a ţinutului dintre Prut şi Nistru rămâne o gubernie a Rusiei ţariste. În urma războiului din 1877-1878, prin Trata­tul de pace de la Berlin, Rusia anexează din nou cele trei judeţe basarabene, ignorând doleanţele şi drepturile unui stat suveran care în acelaşi răz­boi în alianţă cu Rusia, îşi cucerise in­de­pendenţa.

La 2 decembrie 1917, în ur­ma unor deliberări şi tratative cu noul guvern al Rusiei Sovietice şi cu gu­vernul Ucrainei independente, a fost creată Republica Democratică Moldovenească. Luând în considerare pericolul crescând pentru independenţa republicii, ca şi apartenenţa na­ţi­o­nală comună, la 27 martie 1918 Re­pu­blica Democratică Moldovenească s-a unit cu România pe baza de­cla­ra­ţiei guvernului Sfatului Ţării al Re­pu­bli­cii Democratice Moldo­veneşti pri­vi­­toare la statutul Basarabiei. Conti­nuând politica colonialistă a Impe­riu­lui Rus, guvernul stalinist ţintea să-şi recapete teritoriile pierdute în ur­ma Revoluţiei din 1917.

La 23 august 1939 a fost semnat Pactul Ribben­­trop-Mo­lo­tov, prin care Uniu­nea Sovietică şi Germania Fascistă îşi delimitau sfe­rele de influenţă în Europa de Răsărit. Punctul 3 al Protocolului Adi­ţi­onal Secret din 23 au­gust 1939 men­ţi­ona interesul părţii sovie­tice asupra Ba­sarabiei. O consecinţă a acestui pact au fost notele ul­ti­mative ale lui Molotov din 26 şi 27 iunie 1940, adresate guvernului român, căruia i se im­pu­nea să evacueze teritoriul Basarabiei şi al Bucovinei de Nord.

Pe baza unor "ar­gu­mente" fără nici un temei real, se afir­ma că în 1918 (în cuvintele do­cu­mentului) "fusese încălcată unitatea seculară a Basarabiei, populată cu precădere de ucraineni, cu Ucra­ina", iar Bucovina de Nord era cerută (iarăşi în cuvintele documentului) "drept recompensă pentru uriaşa daună pricinuită Uniunii Sovietice şi populaţiei Basarabiei în 22 de ani de ocupare a Basarabiei de România." La 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat teritoriul Basarabiei şi concomitent pe acela al Bucovinei de Nord; Bucovina, în întreaga ei istorie, nu intrase niciodată în componenţa Rusiei. La 2 august 1940 a fost creată Republica Sovietică Socialistă Mol­do­venească, însă sudul şi nordul Basarabiei, precum şi Bucovina de Nord, au fost incluse în mod arbitrar în componenţa RSS Ucrainene.
NARATOR:
În continuare, Declaraţia Frontului Popular din Moldova precizează următoarea poziţie:
1. Pactul Ribbentrop-Molotov, din momentul semnării lui, contravenea principiilor fundamentale şi nor­melor imperative ale dreptului internaţional, întrucât decidea soarta unor terţe popoare şi state suverane fără participarea acestora.

2. Pactul avea drept scop stabilirea sferelor de influenţă în Europa de Est, de asemenea în contravenţie faţă de dreptul internaţional. Violând, prin­tre altele, Convenţia din 1933 pentru Definirea Agresiunii, semnată atât de România cât şi de Uniunea Sovietică, Pactul constituie o mostră a politicii de dictat imperial.

3. Orice acord bazat pe aplicarea forţei sau pe ameninţarea cu aplicarea ei este complet nevalabil şi nu creează nici drepturi, nici obligaţii pentru nici una dintre părţi. Prin urmare, aceste protocoale secrete trebuie să fie declarate drept absolut nevalabile din momentul semnării lor.

4. Întrucât nu mai există acea Germanie din 1939, guvernele URSS, al Republicii Federale Germania şi al Republicii Democrate Germane trebuie să declare protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov drept nevalabile din momentul semnării.

5. Una dintre căile de anulare poate fi un apel către Curtea Internaţională de Justiţie din partea statelor ale căror interese au fost lezate de acest Pact.

6. Guvernul URSS trebuie să recunoască includerea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord în componenţa URSS drept o anexiune. El trebuie, de asemenea, să reîntoarcă Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti fostele judeţe Ismail, Bolgrad, Cetatea Albă şi Hotin, precum şi  Bucovina de Nord, incluse în mod nelegitim în componenţa RSS Ucrainene.

7. Pornind de la faptul că absoluta majoritate a românilor sovietici locu­iesc în Basarabia şi în teritoriile sovie­tice limitrofe cu ea, care în trecut au fost părţi componente ale aceluiaşi stat, Moldova, considerăm necesară unirea acestor regiuni în cadrul unei singure organizări statale, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.


NARATOR:
Declaraţia Frontului Popular a primit susţinerea tuturor uniunilor de creaţie de la Chişinău cu ocazia adunării lor comune cu conducerea Frontului Popular, pentru consolidarea forţelor, adunare ce a avut loc la 12 august. Astăzi, în ziua comemorării a 50 de ani de la semnarea pactului, Frontul Popular ţine un miting de masă la Chişinău spre a da Pactului Ribbentrop-Molotov o apreciere istorică şi po­litică. Pare de bun augur gestul câ­tor­va membri ai conducerii de la Chi­şi­nău care şi-au anunţat prezenţa la mi­ting, în ceea ce ar putea să se do­ve­deas­că o tentativă de a înfiripa un dialog politic cu Frontul Popular. Obiecti­vul principal al acestui dialog nu poa­te fi în ultima ana­liză decât reforma sistemului politic şi econo­mic, de­mo­cratizarea modului de gu­ver­nare.

Consecinţele pactului Ribbentrop-Molotov dăinuie până astăzi. Ele nu se rezumă numai la extinderea gra­ni­ţe­lor Rusiei ca mare putere în Europa, ci implică şi extinderea geografică a modelului politic stalinist, continuat apoi de neostalinism.

Prin urmare, a depăşi conseciţele pactului Ribbentrop-Molotov nu în­seamnă astăzi a revizui neapărat gra­­niţe inter­na­ţi­o­na­le. Problema ca­re se pune în faţa miş­că­rilor de­mo­­­cratice, inclusiv a Frontului Po­pular din Moldova, este în prim loc aceea de a depăşi modelul socio-politic pe care stalinismul l-a adus cu forţa în inima Europei. Frontul Popular din Moldova a arătat în repetate rânduri cât de limpede înţelege acest lucru.
Buletin al Radio Europa Liberă, Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Ion Dumitru