România, pe banca acuzării: Persecutarea disidenţilor şi violarea drepturilor omului

Izolarea internaţională a României a atins noi culmi, în urma perse­cu­tării disidenţilor. Faptul că România încalcă în mod constant drepturile omului, precum şi represaliile lui Ceauşescu împotriva disidenţilor şi a celor şase foşti oficiali ai PCR care i-au trimis o scrisoare de protest au atras un nou val de cri­tici internaţionale.

În vreme ce refor­mele se extind cu o impetuozitate nouă în câteva ţări care fac parte din ceea ce se numea în mod obişnuit blocul estic, poziţia inflexibilă a Ro­mâ­niei devine mai stridentă, iar izolarea Bucureştiului creşte. Tendinţa critică a culminat recent cu decizia Comunităţii Europene de a suspenda negocierile cu România.

REACŢIILE SUA
La Washington, Departamentul de Stat a anulat o întâlnire bilaterală la nivel înalt şi a avertizat autorităţile de la Bucureşti, în termeni duri, să stopeze politica represivă. Senatorul Dennis Deconcini şi congresmenul Steny Hoyer, cancelarul şi preşedintele, şi vicepreşedintele Comisiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au apreciat curajul celor care au semnat scrisoarea de protest şi al celor care au criticat regimul şi şi-au exprimat "puternica susţinere morală".

La 11 şi 12 aprilie, Ceauşescu s-a în­tâlnit cu Robert Robertson, vice­pre­şe­dinte al American Businesses for In­ter­national Trade, care a vizitat Bu­cu­reştiul împreună cu o delegaţie de oameni de afaceri americani. La dis­cuţii au participat primul-ministru Ştefan Andrei şi ambasadorul SUA, Roger Kirk. De curând, Ceauşescu a anunţat că România şi-a plătit toată datoria externă înainte de termenul prevăzut. Pe fondul favorabil al unei astfel de situaţii financiare, românii vor acum să "prospecteze posibilitatea de a dezvolta şi diversifica comerţul şi de a extinde cooperarea economică". Ceauşescu a subliniat că reînnoirea statutului de "Naţiunea cea mai favorizată" ar trebui să fi o decizie pur economică. Opinia sa a fost însă total diferită de cea a au­to­ri­tăţilor SUA, care au continuat să in­siste asu­pra priorităţii drepturilor omului în relaţiile SUA-România.

Poziţia a fost întărită la Washingon de către Condoleeza Rice, director pentru relaţii cu Uniunea Sovietică şi Europa de Est, în Consiliul Naţional de Securitate al lui George Bush. Ea a spus, la 12 aprilie, că, în vreme ce SUA se simte în siguranţă datorită evolu­ţiilor din Polonia şi din Ungaria, nu aceeaşi este situaţia în raport cu Ro­mânia: "Politica noastră este să pri­vim diferit statele din Europa de Est şi să încurajăm şi să perpetuăm relaţiile cu acelea care au ales să încerce reforma politică şi economică".

Între timp, Departamentul de Stat a pre­gătit un raport strategic despre Ro­mânia, raport care trebuie prezentat preşedintelui Bush în curând. Se ştie deja că Ceauşescu nu are în viitorul apropiat nici o şansă de a-şi atinge obiectivele pe lângă SUA. Acestea includ creşterea exporturilor ro­mâ­neşti, obţinerea de licenţe pentru teh­nologii performante, vizite la nivel înalt pentru a creşte prestigiul regi­mu­lui român, redobândirea statutului de "Naţiunea cea mai favorizată."

PROTESTE DIN FRANŢA, MAREA BRITANIE ŞI GERMANIA DE VEST
La 16 martie, încălcarea drepturilor omului a determinat retragerea am­ba­sadorului francez din România şi amânarea întâlnirii anuale a Comi­siei Guvernamentale Reunite. La 22 mar­tie, preşedintele François Mitte­rand şi-a exprimat sprijinul moral faţă de cei care au criticat regimul lui Ceau­şes­cu, iar la 5 aprilie cotidianul pa­rizian Libération a scris povestea a 83 de familii franceze care au plătit au­torităţilor din România 1.000 de do­lari pentru a "adopta" copii români şi care, după un an, încă mai aşteaptă copiii.

Criticile despre abuzurile din Ro­mâ­nia au continuat şi în Marea Britanie. La 6 aprilie, William Waldegra­ve, un tânăr diplomat în British Foreign Secretary, a hotărât să îşi anuleze o vizită în România până când nu va primi confirmarea că ţara îşi respectă pe deplin obligaţiile internaţionale cu privire la drepturile omului. Bucu­reş­tiul a reacţionat cu furie şi şi-a chemat ambasadorul de la Londra pentru consultaţii pe tema uneltirilor Angliei şi Ungariei împotriva integrităţii teri­toriale a României. International Press Institute, cu sediul la Londra, şi-a reînnoit apelul de eliberare a celor trei jurnalişti români care au fost arestaţi pentru că au tipărit şi au distribuit fluturaşi care criticau guvernul. (Ceau­şescu nu a răspuns protestului anterior al Institutului.) La 14 aprilie, Ministerul de Externe al Marii Britanii, Sir Geoffrey Howe, a declarat că ţara sa va continua să lanseze cât mai multe proteste posibil împotriva "conduitei intolerabile a Guvernului român şi a preşedintelui Nicolae Ceau­şescu". El a adăugat: "Condam­narea cruzimii culturale şi umane este lansată". Howe a afirmat clar că ambasadorul britanic va rămâne la Bucureşti, pentru a "lupta împotriva condiţiilor de sub regimul Ceauşes­cu". Între timp, un membru al opo­ziţiei din  Parlament, Paul Flynn, un laburist, l-a descris pe Ceauşescu drept un "lider care şi-a oprimat  po­porul în mod repetat, cu o cruzime primitivă şi cu o aroganţă demnă de un tiran me­dieval".
Mihail Sturdza
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu