x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Alimentaţia copilului mic

0
08 Sep 2009 - 00:00
Ne-am adresat tovarăşei dr Ana Gheorghe-Guţă, medic specialist pediatru, cu rugămintea de a răspunde unor tinere mame care ne-au întrebat cum trebuie hrănit  copilul în al doilea an de viaţă?.

- Este vremea când nevoile alimentare ale copilului cresc, trebuinţele lui fiind special pentru principiile nutritive de bază. Astfel, el va consuma mai multe proteine, mai multe hidrocarbonate, mai multe grăsimi, vitamine şi săruri minerale. Cantitativ, însuşi copilul va echilibra acest lucru. Aşadar, pofta lui de mâncare va fi mai mare când începe să facă mişcare, să meargă în picioare, ceea ce presupune că nevoile lui energetice sunt mai mari. Mamele pot observa chiar că în lunile de sfârşit ale anului întâi de viaţă copilul va solicita mai multă mâncare decât de obicei. Mai mult, către vârsta de 16 luni, copilul mic va avea nevoie, comparativ cu greutatea sa, de aproape trei ori mai multe calorii în raport cu necesarul de kilogram/corp al unui adult. Intrând în al doilea an de viaţă, deci, copilul va consuma aproximativ aceleaşi alimente ca acelea de la masa adulţilor. Mamele trebuie să ştie că, procentual, laptele va continua să fie pe primul loc, copilul mâncând fie lapte, fie preparate din lapte proaspete, în echivalenţa a 400-500 ml de lapte pe zi. Tot atât de necesar este să i se dea în continuare sucuri de fructe proaspete. Obişnuiţi de mici, copiii vor prefera "dulciurile" naturale din fructe. Pentru sănătatea lui este un mare deserviciu "îndoparea" cu prăjituri, creme, îngheţate, în locul fructelor, al ia­urturilor cu sucuri de fructe sau al compoturilor puţin îndulcite cu miere. Este adevărat că, în acest al doilea an de viaţă, copilul poate avea preferinţe pentru un fel de mâncare sau altul. Perioadele sunt de scurtă durată. Este posibil ca o vreme copilul să mănânce cu poftă preparatele de lapte sau soteurile de legume şi să nu vrea să mănânce, de exemplu, carne sau ouă. Nu-l forţaţi şi veţi consta că, numai în următoarea săptămână, preferinţele sunt invers. Şi mai ales: nu încercaţi să îl păcăliţi combinându-i alimentele preferate cu cele pe care nu le suportă. Oricât de perfect ar fi amestecul, copilul va depista în aromă, în gustul felului de mâncare servit pe cel al alimentului pe care nu-l doreşte. Ba mai mult, procedând astfel, copilul va refuza pe viitor şi alimentul pentru care avea plăcere a-l consuma. Când doriţi să îi introduceţi în alimentaţie un preparat nou, faceţi aceasta în zilele în care micuţul are poftă de mâncare mai mare decât obişnuit şi nu-i daţi de la început decât una-două linguriţe cel mult. Constatând că toleranţa pentru noutate este bună, repetaţi, creşteţi cantitatea şi prezentaţi felurile cât mai frumos, mai apetisant. Aşadar, în al doilea de viaţă, copilul dumneavoastră va servi trei mese principale şi două gustări la orele 10 şi 16. Obişnuiţi-l să se aşeze la masă, totdeauna după ce a avut mânuţele spălate, să se servească, pe cât posibil fără a împrăştia mâncarea şi să aibă întotdeauna baveţică.

Alimentându-l corect, copilul va creşte proporţionat: fără a fi exagerat de gras, dar nici prea slab. Cărnurile grase, sucurile îndulcite cu prea mult zahăr, bomboanele, prăjiturile, făi­noasele în exces nu fac altceva decât să împăsteze cu grăsime organismul copilului, fapt ce va avea urmările sale negative asupra sănătăţii lui prezente şi viitoare.
Femeia, nr. 9/1989
Citeşte mai multe despre:   articolul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de