Industria mică, mereu în actualitate

– Valorificarea unor resurse locale şi a materialelor recupe­rabile şi refolosibile. – Stabilizarea forţei de muncă în localităţile rurale. – 1.001 de articole utile, de importanţă vitală, în diferite domenii de activitate economică şi în gospodăriile individuale. – Locuri de muncă şi surse de venituri pentru populaţie, cu precădere pentru mâna de lucru feminină.

Industria mică şi marile ei pro­bleme au făcut obiectul unor dezbateri şi analize în sesiunile Consi­liului popular judeţean Constanţa şi în şedinţele Comitetului său exe­cutiv. Astfel, în prezent, s-a accentuat necesitatea diversificării uni­tăţilor producătoare şi a lărgirii sortimentului de produse şi obiecte specifice, având în vedere cererea lor în toate localităţile judeţului, cu precădere pe litoral. În acest scop, consiliile populare au primit sprijin în obţinerea unor materiale şi a unor fonduri de investiţii pentru preocuparea de utilaje (maşini de tâmplărie, de cusut, de tricotat, gherghefuri, războaie de ţesut, tractoare pentru microferme şi altele). Unele dintre acestea sunt redistribuite de la alte întreprinderi. Căci există o colaborare şi o coordonare între marea şi mica industrie. De exemplu, în comuna Ovidiu, un mic atelier de mase plastice, în care se fabrică fel de fel de obiecte utile – dopuri, garnituri, plase, diferite piese mici, ce fac parte din ansambluri de obiecte – îşi ia materia primă de la Întreprinderea de Prelucrare şi Industrializare a legumelor şi Fructelor. Cum? Simplu. Lăzile din material plastic ce nu mai pot fi refolosite, cele ce sunt deci degradate, devin material recuperabil în acest ate­lier al industriei mici, unde meşteri specializaţi retopesc navetele, remodelând apoi alte şi alte obiecte căutate de diferite unităţi producătoare sau de către populaţie. Dintre cele peste 20 de unităţi ale industriei mici de pe raza comunei să ne oprim la câteva microferme zooveterinare (pentru tăuraşi, pentru purcei care se distribuie populaţiei spre creştere şi contractare cu statul, pentru iepuri de casă). Iar blănurile de iepuri, de ovine, de viţei sunt prelucrate şi confecţionate în două ateliere cu meşteri pricepuţi, unii dintre ei lucrând cu toată familia în această veche şi tradiţională meserie. De asemenea, sunt aici acele renumite familii de pietrari, zona oferind materia primă necesară.

"Într-o perspectivă apropiată, aflăm de la primarul comunei, Aurica Spătărelu, vom avea şi o întreprindere de tricotaje care, de asemenea, va oferi locuri de muncă multor femei. Şi va contribui la stabilizarea forţei de muncă, la dimi­nuarea până la dispariţie a navetismului".

De altfel, în multe localităţi şi CAP-uri din judeţ se acordă o atenţie sporită micii industrii. După cum relata preşedintele cooperativei agricole din Techirghiol, inginerul Romulus Batu, la ei au fost înfiinţate diverse ateliere, ce folosesc în bună parte materiale recuperabile şi refolosibile, precum şi unele resurse locale. Astfel, cooperatorii de-aici dispun de o fierărie care repară şi confecţionează căruţe. Iar la secţia de rotărie se fac tot felul de piese din lemn pentru atelaje. De asemenea, atelierul de tâmplărie profilat pe reparaţii de care, cel de curelărie pentru harnaşamente, echipa de zidari-zugravi, ce execută construcţii şi reparaţii în regie proprie, toate au o mare importanţă în împlinirea eforturilor principale ale cooperatorilor, aceea de a dispune la timp, şi acasă la ei, de cele necesare cultivării şi sporirii rodniciei pământului. Totodată, asemenea sectoare anexe sunt şi o sursă de venituri pentru cooperatori şi pentru înflorirea localităţii. "Căci nu o dată, secretarul general al partidului ne-a îndemnat să ne preocupăm mereu şi de dezvoltarea activităţilor industriale în cooperativele agricole de pro­ducţie".

La Constanţa, Întreprinderea judeţeană de producţie industrială şi prestări servicii numără zeci şi zeci de unităţi, de la cele mai simple forme de ateliere, cu unul sau câţiva meseriaşi, cum sunt cele de reparat obiecte de uz casnic sau atelierele de tricotaje cu muncă la domiciliu, până la importantele secţii de prestaţii industriale, ca, de exemplu, cea de reparat nave şi instalaţii navale, cu o activitate diversificată în nenumărate meserii şi extinsă în toate unităţile de profil din judeţ, autorizate să execute lucrări până şi în incinta centralelor electrice de termoficare. Dar în interiorul acestei mari acolade sunt multele secţii şi ateliere în care muncesc şi creează mii de femei, al căror spirit gos­po­dă­resc, talent şi pricepere se manifestă în acele 1.001 de articole necesare vieţii de fiecare zi: confecţii pentru copii, lenjerie pentru sugari, jucării, coşuri pentru piaţă, diferite huse, uniforme şcolare, ornamente, papuci de plajă, halate, articole sportive, obiecte de artizanat şi decorative, covoare, carpete şi multe alte bunuri de larg consum.

Împreună cu şefa secţiei de produse industriale, inginera Dumitra Pascu, vizităm câteva ateliere: la cel de produse chimice aflăm că numai aici s-a creat şi se produce o substanţă numită petroabs, un depoluant marin (reţine produsele petroliere de tot felul de pe suprafaţa apelor din porturile marine şi fluviale). La atelierele de covoare ţesute şi înnodate, sute de femei desenează cu migală şi răbdare modelele imaginate şi omologate, precum şi modele noi, unicate, rodul unor eforturi artistice ale secţiilor de creaţie. La covoare pluşate admirăm modelul "Tomis", în desene geometrice, într-o combinaţie de culori complementare, cu o irizare de violet pe toată suprafaţa covorului. Este rodul strădaniilor şi talentului unor maiştri ca Doina Eftimie, Tatiana Moise, Meriman Amet, ca şi al şefei de atelier Cecilia Cotitu. De la maistrul de creaţie Sofica Cristea aflăm că în ultimii ani s-a selecţionat un colectiv de 45 de femei, dintre cele mai pricepute şi talentate, care creează, execută şi finisează tapiserii de mare valoare, lucrate în fir de lână fină şi de mătase. Mai întâi au fost realizate asemenea tapiserii pe motive şi modele tip Tismana", de un mare rafinament coloristic, ceea ce le-a adus şi le aduce multe comenzi din ţări îndepărtate. Mai recent au primit şi unele comenzi de tapiserii cu motive artistice franceze, pe care maistra de creaţie le-a asamblat în forme armonioase, mo­derne, ivind acele "grădini" suge­rate din linii, flori şi chenare, în culori stinse, pastelate.

Pe drept s-ar putea spune că, în cadrul marii industrii, producţia mică de mărfuri este acea "rotiţă" sau "garnitură" fără de care o maşină, un agregat, o tehnologie, un întreg proces economic, pot fi perturbate. Şi sunt atâtea şi atâtea necesităţi de fiecare zi, atât într-o întreprindere mare, cât şi în fiecare casă, în fiecare gospodărie indivi­duală. La toate acestea industria mică poate răspunde prin oamenii ei, prin acele colective de buni gospodari, buni organizatori şi întreprinzători.

Încă de-acum, industria mică constănţeană are în vedere că anual litoralul este vizitat de cca. 2,5 milioane de turişti şi în această perspectivă unităţile de profil încep să creeze şi să producă acele mult căutate obiecte de podoabe, carpete româneşti, bibelouri şi câte alte sute de suveniruri şi obiecte decorative.
Constantina Caranfil - Femeia, nr. 2/1989