Punctul 2. Raport cu privire la preţurile externe şi cursurile de revenire pe anul 1989.
● Tov. Ion Păţan: Lucrarea prezentată s-a făcut la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu şi se propun următoarele:
Pe CTS, preţurile de export cresc cu 103,4% faţă de anul 1988, importul se reduce la 5,3. Deci, pe ansamblu schimburile cu ţările socialiste devin avantajoase. Producţia de export creşte cu 9,5%. Pe CTS se propune un curs de revenire de export de 15,3.
Pe devize convertibile preţurile care s-au propus au la bază creşterea exportului cu 9,5 % iar importul cu 3,4% faţă de anul 1988. Cursul de revenire pe devize convertibile este de 18,5.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce aveţi de spus, tovarăşi? Să spun eu ceva, poate ca să fie şi o bază de discuţie. Eu propun să mergem la 15 lei, în acest an, pe CTS şi la 13,5 lei anul viitor.
● Tov. Gheorghe Rădulescu: Este foarte bine.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Pe devize convertibile la 18 lei anul acesta şi 16 lei anul viitor - nu spun 15 lei cât ar trebui să fie. Ar trebui să luăm măsuri de acum. În mod corespunzător trebuie văzute toate ministerele, dar este de neînţeles la metalurgie să avem un curs de revenire mai prost pe CTS decât pe DC, la electrotehnică este necorespunzător pe DC. La Petrochimie este mai mare cursul de revenire pe CTS - 18,4 - faţă de 15 şi trebuie să ne încadrăm în acesta. La lemn, este prost şi pe una, şi pe alta, pe CTS 17,6, iar pe DC, 20,4. Foarte prost la industria uşoară - 24,7 pe CTS, faţă de 15, şi 23,8 pe DC, faţă de 18. Aici trebuie acţionat încă din acest an pentru a lua măsurile necesare. La industria alimentară acelaşi lucru. Nu se poate admite aşa ceva. Noi întotdeauna la industria alimentară pe CTS aveam un curs de revenire de două ori mai bun faţă de acum. Nici nu ştiu ce se întâmplă. Este mai prost cursul de revenire pe DC decât pe CTS. Nu se poate una ca asta!
● Tov. Elena Ceauşescu: Nu fac producţie.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: La fel agricultura. Rog să luaţi măsuri până la 25 mai, încă pentru anul acesta să îmbunătăţim situaţia şi, de asemenea, pentru anul viitor să ne încadrăm în ceea ce am stabilit. Trebuie să vedem pe fiecare minister cum să acţionăm. Asta presupune atât măsuri, cât şi preţuri interne mai bune şi de valorificare superioară, de calitate, de tot ce se impune. Astea ar fi observaţiile mele la acest material. Dacă aveţi ceva de spus în plus, suplimentar, vă rog să spuneţi. Sunteţi de acord să procedăm aşa.
(Toţi tovarăşii sunt de acord).
În ceea ce priveşte cursul de revenire la import, pe ansamblu este acceptabil, totuşi la unele ministere este mare, iar la altele, exagerat de mare - pentru că, de exemplu, comerţul interior vine, pe CTS, cu 29,6 lei/rublă, iar pe DC cu 48 lei/dolar. Aceasta înseamnă o devalorizare a leului. La importul de bunuri de consum noi trebuie să mergem la cursul necomercial al dolarului şi al rublei, respectiv 8 lei/dolar şi 8 lei/rublă. Din câte cunosc, acesta este cursul necomercial, sau este 8 lei şi ceva.
● Tov. Udrea Decebal: Este 8,38.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Tovarăşii au vrut să-mi explice că este în avantajul nostru să cumpărăm dolarul cu 48 lei. Nu ştiu cine are teoria aceasta! Mi-au spus acest lucru chiar azi dimineaţă.
● Tov. Ion Păţan: Aşa cum aţi stabilit, diferenţa de la cursul stabilit, până la cel realizat se preia.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Cu cât mă costă dolarul şi rubla mai ieftin, cu atât importul este mai avantajos. Este altă problemă cum vindem noi dolarul în ţară. Pentru bunurile de consum, aşa cum face toată lumea, noi trebuie să introducem taxe vamale. Dar, dacă trebuie să cumpăr un produs de 10 dolari şi în loc să dau 180 lei, dau 400 lei, nu este în avantajul economiei româneşti, ci este o devalorizare a leului şi o pagubă. Acelaşi lucru este şi în ceea ce priveşte rubla. Eu am vrut să atrag atenţia asupra acestora, pentru că în rest, în general, cursurile de revenire sunt aproape de normal, în afară de metalurgie, chimie şi industria uşoară, pe CTS. Am spus deja de comerţul exterior, dar chiar şi electronica are ceva mai puţin. Apoi este industria alimentară.
● Tov. Elena Ceauşescu: La industria alimentară este mult.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Aici este pe DC, dar la CTS se înscrie sub 15 lei/rublă. Atunci să luăm măsuri să ne încadrăm şi să aplicăm sistemul pe care îl avem stabilit prin lege, - dar pe care nu îl aplicăm - acela de taxe vamale şi impozitul pe circulaţie. Sigur că produsele pe care le aducem din import - mă refer la bunuri de consum - trebuie ca pe piaţă să se vândă mai scump, dar aceasta o reglementăm nu prin cursul de revenire, că este în defavoarea leului şi a economiei noastre, ci prin taxă vamală, în sensul că statul încasează şi, apoi, prin impozitul pe circulaţie. Avem două căi legale.
● Tov. Elena Ceauşescu: Ar trebui să se prezinte lista cu ceea ce se importă.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Totul este stabilit.
● Tov. Ion Păţan: Se importă cafea boabe şi cacao.
● Tov. Elena Ceauşescu: Acestea le aduce industria alimentară.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Am în vedere toate produsele, nu numai ce aduce industria alimentară. Aici, la comerţ, intră şi toate aceste schimburi. Însă trebuie să punem odată ordine. Acestea ar fi problemele în legătură cu importul. Sunteţi de acord să procedăm aşa?
(Toţi tovarăşii sunt de acord).
Atunci în felul acesta trebuie să luaţi măsuri. Mai aveţi ceva de spus în legătură cu problema aceasta?
● Tov. Ion Păţan: Până la 25 mai trebuie să prezentăm toate măsurile pe care le vom lua, pe produse. V-aş propune să fiţi de acord să prezentăm situaţia şi pe întreprinderi.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar aşa am şi stabilit de mult. Acelea rămân în termenele stabilite. Pregătiţi-le şi prezentaţi-le.
Arhivele Naţionale, CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 35/1989
Citește pe Antena3.ro