x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din Arhiva CC al PCR Stenograma şedinţei de lucru privind Tezele pentru Cogresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român

Stenograma şedinţei de lucru privind Tezele pentru Cogresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român

09 Iun 2009   •   00:00

Şedinţa a fost prezidată de tov. Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist, preşedintele Repu­blicii Socialiste România.



● Tov. Nicolae Ceauşescu: La pagi­na 3, la introducere, aliniatul care cu­prinde ideea că Tezele trebuie să fie puse în dezbatere, aceasta trebuie să facă parte din hotărârea generală, la sfârşit. Aici trebuie să punem ideea că ele trebuie să fie larg dezbătute şi partidul trebuie să contribuie la elabora­rea democra-tică a orientărilor de perspectivă şi a dezbaterilor. Ele trebuie să prilejuiască o largă dezbatere şi parti­ciparea tutu­ror comuniştilor, a organizaţiilor de partid, a poporului la ela­borarea liniei generale, a orien­tărilor de perspectivă, care să fie prezentate Congresului al XIV-lea al partidului.
La pagina 4, unde se spune că dezbaterea Tezelor din aprilie a repre­zen­tat o adevărată şcoală de edu­ca­ţie re­voluţionară, ar fi bine să spu­nem că în acelaşi timp ele trebuie să devină un adevărat referendum, în care întregul popor sau întreaga naţiune dezbat problemele fundamentale ale acti­vităţii noastre.
La pagina 6, unde se vorbeşte de retragerea administraţiei şi armatei romane din Dacia, cred că ar trebui să avem o formulare ceva mai bună, ca să fie în concordanţă cu ce spu­nem în continuare că poporul ro­mân a fost organizat în forma­ţiuni statale de sine stătătoare, care nu numai că au întărit continuitatea formării poporului român, dar au pus în faţa forma­ţiu­ni­lor statale şi necesitatea organizării şi dezvoltării sale; s-a impus ca o necesitate ca populaţia locală să-şi organizeze pe baze noi viaţa şi să-şi asigure dezvoltarea.
Numai aşa este în concordanţă!
La pagina 7, înainte de a vorbi de unirea Ţărilor Române sub domnia lui Mihai Viteazul, ar trebui spus că pentru toate cele trei principate a fost o preocupare permanentă spre cola­borare, spre unitate, că nu în­tâm­plător s-a ajuns la unirea acestora.
Unde se vorbeşte de dominaţia otomană că a încetinit, într-o anumită măsură, dezvoltarea ţărilor române, nu este  chiar aşa, pentru că dominaţia acestora a încetinit într-o perioadă îndelungată devoltarea ţărilor române, că în fond a ţinut înapoi dezvoltarea sute de ani!
Partea aceasta, cu unirea şi formarea statului naţional unitar, trebuie ceva mai bine formulată şi cu o concluzie generală.
Ca încheiere, cu crearea statului naţional unitar în anul 1918, să facem o concluzie generală, că o dată cu aceasta am parcurs un drum îndelungat al luptei pentru formarea poporului şi a statului naţio­nal unitar şi s-au creat condiţii ca poporul să-şi poată afirma capaci­tă­ţile sale creatoare.
La capitolul III, pagina 10, cuvântul "deznodământ" trebuie scos. Când spui deznodământ, se înţelege ceva tragic. Să se spună că s-a încheiat acest proces, că este un proces conti­nuu, că reprezintă un proces firesc revo­luţionar. Să găsim aici o altă formulare.
La paginile 11-12, frazele trebuie refăcute pe altă bază.
În primul rând că nu are rost să începem cu anul 1980, că după aceea trecem la Congresul al IX-lea din anul 1965. Nici această formulare "... o ţară agrară în plină dezvoltare...", nu trebuie pusă. Este adevărat, noi am spus pe timpuri, dar nu prea era realistă aceasta.
Aici trebuie să întărim, spunând că cu toate acestea, partidul a reuşit să învingă aceste greutăţi, să-şi asigure dezvoltarea sa, ceea ce a făcut să trecem la o etapă nouă de consolidare a construcţiei socialiste, iar după aceea venim cu Congresul al IX-lea.
Să se spună că s-a creat un sentiment de demnitate, de restabilire a adevărului istoric, al încrederii în forţele proprii.
Adică, să mai îmbunătăţim partea aceasta!
În legătură cu stadiul actual al dezvoltării ţării noastre prima parte s-o împărţim în două şi ce s-a realizat în actualul plan cincinal să tratăm separat, luând datele nu numai pe trei ani, ci pe întregul cincinal - realizările pe primii trei ani şi prevederile pe următorii ani, pe care le-am discutat.
Concluzia este slabă. Să spunem că realizările obţinute demonstrează superioritatea socialismului, capacitatea economiei româneşti, justeţea politicii partidului. Adică, să facem o concluzie mai bună, mai largă!
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 43/1989

×
Subiecte în articol: din arhiva cc al pcr