x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din dosarele Securităţii "Dumneata eşti ca un microb care a venit pe corpul socialismului, care te-a anihilat şi te termină"

"Dumneata eşti ca un microb care a venit pe corpul socialismului, care te-a anihilat şi te termină"

17 Sep 2009   •   00:00
Redat din limba română            
Strict secret ● Postul nr. 11 ● Ex. Unic ● Nr. file 10                    
Col. Deleanu
Nr. 001 din 10.09.1989
Adnotare: Lt. Roicea: Se trimite cu adresă la SMB tovarăşului col. Deleanu
Semnează cpt. Breazu, Burgui (?)


Notă: Cu redarea discuţiilor purtate între col. Deleanu, din cadrul SMB, şi deţinutul Iuga Dumitru, în ziua eliberării acestuia din Penitenciarul Bucureşti-Jilava.


09.09.1989

Între ofiţer şi deţinut are loc următorul dialog:
● Ofiţerul: - Deci aşa, domnul Iuga! Dumneata ce gânduri de viitor ai?
● Iuga: - Să mă întorc la copii în momentul de faţă, să văd care este situaţia pe acasă, sunt atâtea necunoscute pentru mine!...

● Of. - Te preocupă chestia asta cu copiii, aşa?!
●I . - De ce să nu mă preocupe?! Dumneavoastră aveţi copii?

● Of. - Lasă că-ţi spun după aceea.
● I . - Păi, dar nu credeţi că este firesc să mă preocupe soarta copiilor mei?

● Of. - Păi, uite, o să-ţi spun, dragule, de ce! Uite, dumneata deja ai răspuns. Să ştii un lucru - că eu sunt cel care, într-un fel sau altul, o să răspund de dumneata, răspund, într-un fel, după ce ieşi de aici.
Am venit să-ţi spun aşa, limpede, nişte lucruri ca-ntre oameni în­tregi la minte, bărbaţi, şi serioşi, atât timp cât ne dovedim aşa. Eh, am să-ţi răspund şi la idee. Să ştii un lucru, că te-am studiat, şi ca om, şi ca... ce prostii ai făcut şi aşa mai departe. Să ştii că nici pe departe nu ai dovedit, îţi spun aşa ... cu titlul de reproş, n-am dreptul să ţi-l fac din punct de vedere omenesc, pentru că e dreptul tău să faci ce vrei cu viaţa. Nici pe departe n-ai dovedit atitudine şi grijă de tată. Nu zic ca să iei de bun tot ce-ţi spun! Însuşi faptul că ai intrat şase, respectiv 12 ani, dacă ai fi stat, le-ai lipsit de grija şi afecţiunea sau tot ce vrei mata, şi material, că şi asta e o treabă, părintească, pe fetele dumitale. Ele sunt fete bune, după cum le-am văzut, le-am cunoscut, să ştii, am stat şi eu de vorbă cu ele, adică spre binele dumitale. Dar nu te supăra, am spus aşa, să ştii un lucru; vine rândul şi la asta! Te dai filozof, te dai deştept, te dai emancipat şi mă bucur, foarte bine să te propăşeşti! Dar să ştii că instinctul de conservare te îndeamnă şi îndeamnă toate animalele să aibă în primul rând grijă de... de fa­milie, de copii, hai, ne­vasta ca nevastă, că toţi avem neveste, dar copiii?!!! Uite, vezi dumneata, dacă aveai grijă de asta, în primul rând, n-ajungeai aici, îţi spun sincer!
Orice grijă elementară, sigur ai dumneata nişte idei, aşa-zis politice, ce ai dumneata în cap te priveşte. Că e prea mult să spun idei politice ce ai în cap! Dar modul de manifestare, antisocial, trebuia să-l gândeşti înainte, dacă,  repet, aveai grijă de copii. Să dea cel de sus ca de acum încolo să ai ani mulţi înainte, şi eu îţi urez din toată inima!
Să ştii că nu am nici o dorinţă, şi nu sunt nicidecum, să zic aşa, aprecios pentru cât şi cum trimitem din nou aici la Jilava. Sigur, dacă nu te vei astâmpăra, în cea mai bună variantă, vei ajunge din nou aici. Repet. Eu îmi măsor cuvintele; în cea mai bună variantă!
Dar revin, eu te-am analizat şi repet, e o chestie de instinct de conservare, repet, instinct de conservare, de animal, nu ţi-a existat. Nu vreau să te jignesc, că lipsind acest instinct, cum să spun... îţi lipseşte ceva!
Să dea ăl de sus ca această perioadă de reflecţie, de autocunoaştere, şi eu o să te ajut, aşa... în câteva vorbe, să te cunoşti mai bine, să te fi ajutat.
Să-ţi spun sincer, am spus fetelor dumitale şi soţiei; domnule, nu aveţi şi nu veţi avea nici o oprelişte de ordin social, politic, de a vă trăi viaţa cum vreţi! I-am şi spus fetei celei mici;  dom'le, vrei să intri la Drept? M-a-ntrebat; Păi, dom'le?!!! Intră, domnişoară, fă ce vrei, măcar să înveţi carte. Nu vei avea nici o oprelişte.
Dar nu te supăra, până una alta n-ai dovedit nimic!
Mie imediat mi-ai sărit, că nu ştiu ce, la întrebarea mea! Păi, nu întâmplător te-am întrebat dacă te preocupă chestia cu copiii! Şi am şi alte amănunte care nu are sens să ţi le spun, dar te cunosc foarte bine, aşa cât de cât am reuşit să te cunosc eu, din, că nu se zice din vorbe, din auzite de alţii. Sigur, de aceea am venit să te cunosc şi să-ţi pun în vedere foarte clar şi corect.
Ai fost, nu zic aşa..., aşa...!!! Dar mi-ai replicat ca şi cum totul ar fi fost ceva normal! Este ceva normal, dar nu dumneata ai dovedit că ai înţeles că e ceva normal.
Extras din dosarul de urmărire informativă ­a lui Dumitru Iuga, provenit din Arhiva CNSAS

×
Subiecte în articol: din dosarele securităţii