Exilaţii români s-au solidarizat cu maghiarii

Astăzi, 16 iunie 1989, o dată cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revoluţiei maghiare din 1956, eveniment de o deo­sebită importanţă pentru popoarele Europei şi, în special, pentru cele care trăiesc încă sub dictaturi comuniste, a avut loc o întâlnire între membri Forumului Demo­cratic Ma­ghiar şi români, semnatari ai următoarei declaraţii:

Noi, români şi unguri, considerăm că li­bertatea şi propăşirea celor două popoare pot fi realizate şi garantate numai într-un cadru politic pluralist de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. O acţiune comună a forţelor democra­tice maghiare şi române se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste şi, în special, politica dusă de dictatura Ceau­şescu au creat o situaţie de criză acută care împiedică comunicarea dintre români şi unguri.

Dialogul început astăzi între noi doreşte să învingă aceste piedici şi să stabilească bazele unor relaţii normale între cele două naţiuni care s-au format în acelaşi spaţiu geografic.

Dată fiind configuraţia hărţii etnice, soluţionarea conflictelor nu poate veni în nici un caz, din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor în sensul liberei circulaţii a persoanelor, a informaţiei şi a ideilor, în conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situăm deci îmbunătăţirea rela­ţiilor româno-maghiare în perspectiva procesului de retructurare democratică general-europeană, care singur va fi în stare să rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei între popoarele continentului într-un mod care să satisfacă interesele legitime ale fiecăruia în parte.

Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate şi trebuie să devină un model de pluralism cultural şi religios. Este în folosul popoarelor noastre ca diversitatea cultu­rală, religioasă şi de tradiţii, care a făcut specificul Transilvaniei, să fie prezervată. Dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la autonomie culturală a fiecărei naţiuni trebuie garantat. Realizarea sa implică, printre altele, asigurarea unei şcolarităţi de toate gra­dele în limba maghiară, inclusiv reîn­fiin­ţa­rea Universităţii maghiare din Cluj.

Principiile enunţate mai sus vor sta la baza tuturor acţiunilor comune pe care semnatarii înţeleg să le ducă în viitor.
Apelăm la organizaţiile democratice precum şi la acele persoane care împărtăşesc aceste principii să se alăture acestei acţiuni.
Budapesta, 16 iunie 1989
Semnatari: Antal G. Laszlo, Balogb Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illyes Maria, Jesznszky Geza, Kesztbelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gustav - membri în conducera Forntului Democratic maghiar - Rockenbauer Zoltan şi Vagvolgyi B. Andreas - membri FIDESZ Stelian Bălănescu (Cercul Romând în RFG), Mihnea Berindei (vice­pr­e­şedinte LDHR), Ariadna Combes (vic­ep­re­şedinte LDHR), Mihai Korne (directorul revistei Lupta), Ion Vianu (reprezentant LDHR în Elveţia), Dinu Zamfirescu (dinbiroul LDHR, membru al Partidului Naţional Libe­ral).
În 16 iunie, la Budapesta, invitaţi de organizatori, Forumul Democratic Maghiar (FDM), gruparea România Liberă şi un grup de români liberi, compus din dna Ariadna Combes (Franţa) şi dnii Mihnea Berindei, Mihai Korne şi Dinu Zamfirescu (Franţa), dr Stelian Bălănescu (RFG) şi dr Ion Vianu (Elveţia) au participat la ceremonia în­mormântării lui Imre Nagy şi a victimelor represiunii revoluţiei ungare din 1956. Ce­remonia a fost transmisă la radio şi televi­ziunea ungară a prezentat îndelung depu­nerea celor două coroane de către români, gest simbolic dar şi de semnificaţie politică ce nu a scăpat publicului care ştie că şi astăzi România este victima celui mai stalinist regim comunist din Europa.

Conducerea de la Bucureşti a recţionat imediat şi virulent. Un comunicat Agerpres, afirma că ceremonia a fost în­drep­tată împotriva comunismului şi a pactului de la Varşovia. Ceauşescu încerca astfel să obţină sprijinul celorlalte state ale pactului împotriva reformelor din Ungaria.

Până în prezent nu a obţinut decât spriji­nul conducerii RDG şi, parţial, al presei sta­liniste de la Praga. Pentru a stârni opinia pu­blică din RSR împotriva Ungariei, au fost organizate "adunări ale oamenilor muncii", Agerpres, pretinzând că ceremonia de la Budapesta ar fi avut un caracter iredentist. Afirmaţie total inexactă, nici unul dintre vorbitorii de la Budapesta n-a dezvoltat problema relaţiilor dintre cele două ţări. Pe membri în vârstă de 20-50 de ani ai organizaţiei România Liberă, Radio Bucureşti i-a făcut legionari, pentru românii sosiţi din vest, câţiva  fiind cunoscuţi în ţară prin emisiuile posturilor de radio, calificativele au fost mai nuanţate.

Forumul Democratic Maghiar, care a iniţiat această emoţionantă solemnitare s-a constituit ca asociaţie culturală de opoziţie împotriva regimului totalitar comunist, întrunind peste 17.000 de membri în toată Ungaria. FDM are intenţia să se transforme într-un partid politic de opoziţie, imediat ce va fi stabilită data unor alegeri parlamentare cu adevărat libere. După ceremonie, membri din conducerea FDM au avut întrevederi cu grupul de români invitaţi din Occident şi discuţiile s-au încheiat cu semnarea unei declaraţii comune, la care au aderat şi reprezentanţi ai Uniunii Tinerilor Democraţi (FIDESZ), grup reformist radical ce militează pentru pluralismul politic şi libertatea economică. Declaraţia redactată în româneşte a fost tradusă şi difuzată în Ungaria de Radio Budapesta şi diferitele ziare, atât oficiale cât şi de opoziţie, iar către România de principalele posturi de radio occidentale.
Lupta (Paris), nr. 124/1989
Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Dan Culcer