Pana la finele celui de-al doilea razboi mondial, temele predilecte ale literaturii sovietice au fost razboiul civil, industrializarea si colectivizarea. Literaturii, devenita mijlocul propagandistic cu cele mai bogate resurse de formare a reprezentarilor sociale dorite, liderii bolsevici i-au atribuit roluri si preocupari speciale.
LAVINIA BETEA
|
Cand ganduri ca acestea devenisera inalte dileme de partid, epopeea razboiului civil fusese in mare parte scrisa. Mihail Solohov si romanul sau "Pe Donul linistit", o capodopera a literaturii ruse, careia i s-a conferit in 1965 Premiul Nobel, pot fi socotiti, deopotriva, legende ale razboiului civil si modele ale tulburatelor vremuri.
Incoronat cu inalte premii si demnitati sovietice, dar mai ales cu menirea conferita de Stalin de a reprezenta prototipul "scriitorului proletar", Solohov a intrat in legenda dinainte de moarte. Ca pregatire scolara, scriitorul care s-a nascut (1905) si a trait toata viata in tinutul Donului avea patru clase si un curs de doua luni pentru functia de inspector cu colectarile. A intrat, la 15 ani, de partea "rosilor", in razboiul civil. Primul volum al capodoperei sale l-a incheiat la numai 23 de ani. Din romanul in patru volume nu s-a pastrat nici o pagina de manuscris. Au pierit toate in devastarile celui de-al doilea razboi mondial. "Cartea - scrie Soljenitin (1988) - are o forta artistica pe care un maestru experimentat o dobandeste doar dupa multe incercari (...) E vorba de un geniu fara seaman? Dar in urmatorii 45 de ani de viata ai scriitorului, niciodata nu s-au confirmat si nu s-au repetat nici culmile, nici ritmul acela. Prea multe miracole! - asa a inceput sa circule prin tara zvonul ca romanul nu e al semnatarului, ca Solohov a gasit manuscrisul (dupa alte variante - jurnalul) unui ofiter ucis si l-a folosit".
Citește pe Antena3.ro
Am recitit romanul cu putina vreme in urma. Mi s-a parut acum, cand pot contextualiza evenimentele, cea mai buna explicatie a instaurarii puterii bolsevice in Rusia. Fascinanta istorie a satului Tatarski, stanita Viosenskaia din tinutul Oastei Donului, este revelatoare pentru schimbarile psihologiei multimii dupa cinci ani de razboi. Pe parcursul lor, din cei noua membri ai bine randuitei familii Melehov doar trei au ramas in viata. Grigori (razboinicul care trecuse din oastea tarului de pe frontul impotriva nemtilor, dupa imprejurarile razboiului civil si intamplarile vietii, cand la "albi", cand la "rosii"), sora sa Duniasa si fiul sau Misa. Grigori e pribeag si se ascunde de autoritatile sovietice care l-au condamnat la moarte. Duniasa e casatorita cu fostul sau prieten, Mihai Korsunov, liderul bolsevic al satului. Micul Misa e crescut de matusa Duniasa si de sotul ei, Korsunov, denuntatorul lui Grigori Melehov si ucigasul fratelui sotiei sale. Instarita gospodarie a Melehovilor e in paragina. Ca si celelalte case ale satului. Multi barbati au murit in razboi, familii intregi au pierit in vendetele iscate de impartelile sale. Tifosul, mizeria si foametea au desavarsit tragedia obstii de razboinici, distrusa in nemaipomenita inclestare dintre oamenii aceleiasi tari.
DICTIONAR
|
Contrarevolutia este o miscare organizata, opozitionista, a grupurilor inlaturate de la putere, indreptata impotriva noii ordini sociale instaurate prin revolutie, cu scopul restaurarii vechii puteri de stat. In Rusia, bolsevicii au folosit termenul pentru a desemna toate gruparile adverse, chiar daca unele dintre acestea sprijineau revolutia de la inceputul lui 1917. Mai apoi, prin contrarevolutie se intelegea orice protest fata de politica bolsevicilor.
|
MAINE, EPISODUL 12
|
Ecouri in Romania ale evenimentelor din Rusia anului 1917. Revolutia inceputa la Petrograd in februarie 1917 va fi confiscata de bolsevici in octombrie. Pentru Romania, incepea o perioada dificila. O epoca a infrangerilor si a sperantelor. Ajuns la putere, Guvernul bolsevic a scos Rusia din primul razboi mondial. Romania se vedea lipsita de principalul aliat. La sfarsitul lui 1917, nimic nu prevestea Unirea de la 1 Decembrie 1918.
|