Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In 1996, intr-un dialog cu Lavinia Betea, Alexandru Barladeanu a relatat epopeea tezaurului romanesc de la Moscova. Interlocutorul, participant in calitate de translator la intalnirea de inalt nivel dintre conducerile Romaniei si URSS din 1965, ne ofera detaliile pierderii si incercarilor de readucere in tara a tezaurului.
Un litigiu vechi de aproape 90 de ani
PAULA MIHAILOV
|
|
STARUINTA. In calitate de reprezentant al Romaniei in CAER, Alexandru Barladeanu a fost unul dintre martorii incercarilor Romaniei de recuperare a tezaurului national din Rusia
|
Lavinia Betea: Printre subiectele de senzatie preluate de presa postcomunista a fost si chestiunea tezaurului romanesc de la Moscova. Ce stiti despre el?
Alexandru Barladeanu: Multa vreme, opinia publica din Romania si Rusia nu a luat cunostinta despre existenta acestui diferend. Dupa 1989 s-a scris destul de mult despre problema tezaurului romanesc de la Moscova, dar aproape exclusiv in presa, articolele vizand preponderent senzationalul. Singura lucrare bine documentata pe care o cunosc este cartea lui Mihai Gr. Romascanu, "Tezaurul romanesc de la Moscova", aparuta in 1934, care are si importantul merit de a reproduce o colectie de documente extrase din diverse arhive.
Rezumati, va rog, epopeea tezaurului!
In 1916, mersul operatiunilor militare s-a dovedit a fi nefavorabil pentru Romania. Asa se face ca familia regala, Guvernul, Parlamentul, reprezentantii partidelor politice s-au mutat de la Bucuresti la Iasi. In urma unei hotarari a guvernului, a fost mutata la Iasi si Banca Nationala, cu tot depozitul de aur si valori. Evident era acum pericolul ca trupele germane sa ajunga si la Iasi. In aceasta situatie, guvernul a intervenit din nou la Banca Nationala, cerandu-i sa asigure securitatea tezaurului. Cum? Mutandu-l mai departe de zonele de front.
Singura directie unde se putea transfera mai departe era pe teritoriul aliatului principal al Romaniei, Rusia tarista.
In urma unor tratative duse intre Guvernul roman si cel tarist, s-a ajuns la intelegerea ca acest tezaur sa fie depozitat la Moscova, Guvernul tarist garantand intangibilitatea si restituirea lui integrala. In decembrie 1916 s-a incarcat aurul Bancii Nationale, care in cateva zile a ajuns la Moscova. (...) In timp scurt, garnitura a fost descarcata si aurul depozitat la Kremlin si Palatul Armurilor,
intr-o incapere speciala. (...) In cursul anului 1917 s-a trimis un al doilea transport romanesc de valori, in care insa ramasita de aur din posesia Bancii Nationale reprezenta partea cea mai mica. Restul era alcatuit din titluri financiare ale statului, din avutii detinute de stat sau de institutii obstesti. Valoarea primului depozit a fost evaluata la peste 321 milioane de lei aur, iar a celui de-al doilea, la 9,4 miliarde de lei aur.
Intr-o calatorie de documentare gazetareasca am aflat ca valoarea totala a bunurilor depozitate de Guvernul roman la Moscova depaseste valoarea sumei cu care tarul rus a vandut americanilor Alaska!
O valoare imensa, dupa cum reiese din aceasta aproximare! Din cele expuse anterior, de mare relevanta in tratarea diferendului privind tezaurul, se retine in primul rand faptul ca acest tezaur a fost primit spre pastrare de autoritatile rusesti, cu obligatia respectarii intangibilitatii si cu obligatia de restituire a lui autoritatilor romanesti. (...) Dupa revolutia din 1917 din Rusia, in fata Guvernului roman s-a pus problema securitatii depozitului de la Kremlin si s-au facut unele tentative de a gasi o cale pentru stramutarea lui fie in SUA, fie intr-una din tarile scandinave.
In 1956 a revenit in tara "Closca cu puii de aur". Cunoasteti contextul?
Guvernul sovietic a hotarat restituirea unor valori din cel de-al doilea depozit care alcatuia tezaurul romanesc de la Moscova. Cum pana acum nu s-a facut o confruntare oficiala intre listele de inventar al valorilor expediate in 1917 si bunurile restituite in 1956, nu se poate cunoaste ce valoare reprezinta aceasta din bunurile care ni se cuvin.
De ce s-a facut restituirea tocmai in 1956?
Personal, nu cunosc ca Guvernul roman din acel moment sa fi facut anterior vreo interventie pentru acea restituire, dupa cum nu cunosc nici motivele care au determinat Guvernul sovietic sa recurga la ea. Probabil, motivatiile apartin contextului politic extern al momentului. Cert este ca tezaurul in aur al Bancii Nationale nu a fost restituit niciodata, nici total, nici partial.
|
VA RECOMANDAM SPRE LECTURA
| ||
Arhivele Nationale ale Romaniei, Bucuresti, 2001 Una dintre cele mai practice si necesare modalitati prin care arhivele pot ajunge la indemana publicului este aparitia lor sub forma unor volume de documente precum cel de fata, coordonat de Alina Tudor-Pavelescu. "Copilaria comunismului romanesc in arhiva Cominternului" reprezinta o colectie de nouazeci de documente referitoare la activitatea Partidului Comunist din Romania, dintre anii 1921 si 1939. Deoarece informatiile despre perioada de inceput a Partidului Comunist sunt lacunare, editorii cartii au apelat la arhiva Internationalei a III-a pentru completarea lor. Documentele au fost preluate din arhiva actualului Centru Rus pentru Pastrarea si Studierea Documentelor de Istorie Contemporana. Din scrisorile, declaratiile, rapoartele trimise la Moscova de comunistii romani si, mai ales, din raspunsurile Internationalei a III-a, putem obtine informatii utile despre "lupta fractionista de principii" sau despre crizele permanente din interiorul partidului. Sau in ce masura implicarea Cominternului in viata politica a PCdR i-a afectat unitatea si evolutia. |
|
EVENIMENTE, LANSARI DE CARTE
|
|
Miercuri, 27 octombrie, la Centrul de Studii NATO din Bucuresti a avut loc lansarea volumului de documente "Romania and Warsav Treaty Organization". Volumul contine studii introductive, semnate de g-ral dr. Mihail E. Ionescu si de istoricul Dennis Deletant, precum si 31 de documente.
Citește pe Antena3.ro Comunicarea, sustinuta de o expozitie documentara, este rezultatul unei interesante investigatii privind activitatile umanitare derulate de Cornel Dumitrescu la Cernauti, in anii celui de-al doilea razboi mondial. |
|
SAPTAMANA VIITOARE - EPISODUL 11
|
|
Urmarile revolutiei. Dupa preluarea puterii de catre bolsevici, statul ideal prezis de Marx nu a devenit realitate. Intreaga tara a devenit un camp de lupta. Rascruce in 1918. In acelasi an, Romania a semnat o pace dezastruoasa cu Germania, in fericire neratificata. In haosul ce a urmat, Marea Unire a fost un motiv de speranta si mandrie nationala. Instabilitatea politica si economica vor fi premisele consolidarii miscarilor de stanga romanesti.
|
