x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

29 august 1989

0
29 Aug 2009 - 00:00

● Stelian Tănase ● Gheorghe Leahu ● Doina Jela ● Adrian Fetecău ● Nina Cassian



Scrisoare emoţionantă de la C., silită să plece în grabă de la Bucureşti. Mesagerul bate seara târziu la uşă, mă şi sperii. Exaltarea, apoi melancolia, apoi grijile vechi. Ce puţin ne trebuie ca să trecem dincolo! (...) Cu R. Pleacă din România. Stăm în bucătărie şi "vorbim" prin bilete. Am complet fobia ascultării prin microfoane.
Stelian Tănase, Acasă se vorbeşte în şoaptă. Dosar & Jurnal din anii târzii ai dictaturii, Compania, 2002, p. 110



A trecut aproape o lună în care am acumulat noi impresii de viaţă, în schimb prea puţine acumulări pentru cele necesare traiului.
Am fost programat în concediu, am luat banii, eram gata să plec, totul pregătit şi... Stop! S-a contramandat plecarea şefilor de secţie până după Congresul al XIV-lea, deci noiembrie. De ce?

Uite, aşa a hotărât vicepreşedintele Iordache, i-am văzut cu ochii mei re­zo­luţia. În fine, mai trec zece zile şi Dru­gea merge personal la primar şi obţine aprobarea să putem pleca maximum 12 zile în concediu. Bagajele erau fă­cu­te, plecăm spre 2 Mai prin Făurei, unde facem popas de seară şi de apro­vi­zi­o­na­re, apoi prin Ostrov spre malul mă­rii. Ce constat pe drum... sărăcie şi faliment în tot sectorul alimentar... rafturi goale pretutindeni, ţăranii ieşiţi însă la drum cu tot felul de produse, preţuri de strigare - 10 lei; 10 lei roşiile, 10 lei me­rele, 10 lei pepenii, 15 lei vinetele ş.a.m.d. Altă constatare tristă şi umilitoare. Pretutindeni la Ostrov, în aş­tep­ta­rea bacului, pe bac, pe drum, la cam­ping, în staţiuni, peste tot pe unde opreş­te un autocar sau un automobil stră­in: polonez, bulgar, ceh, RDG-ist, cior­chine de "băştinaşi" cerşind pe bani orice; ţigări, sprayuri, săpunuri, cafea şi absolut orice e posibil de cumpărat şi de vândut.

Sărăcia, lipsa a mii de produse pe piaţă au mărit îndrăzneala oamenilor, efectiv se strâng haite de români fluturând banii în jurul oricărei tarabe ivi­te ad-hoc pe orice traseu al Ro­mâ­niei. În comerţul nostru sunt cu de­să­vâr­şire dispărute de ani buni: cafeaua, ness-ul, lamele de ras, pasta de ras, pasta de dinţi, deodorantele, în­căl­ţă­min­tea de calitate, îm­bră­că­mintea mo­dernă, chiloţii de orice fel, ciorapii de orice fel etc., etc., etc.

Turiştii, mai ales cei din ţările vecine, sunt bine informaţi asupra sărăciei şi lipsurilor din ţara noastră şi atunci aduc cu livrare sigură tot ce nouă ne lipseşte. E suficient să se oprească o ma­şină de polonezi, că instantaneu e înconjurată de zeci de ofertanţi care doresc să cumpere orice. La mare, la cort, am dus-o minunat, vreme stră­lu­ci­toare, apa cam mofturoasă, foarte des surprinzător de rece, n-am prea înotat. Am prins în schimb din barcă în larg, în trei reprize, peste 15 kg de gu­vizi, pe care i-am dăruit tuturor prietenilor noştri din jur: nea Dănuţ Constantinescu, Victor Mateevici, Mache, Mara, vecinii de cort din dreapta şi din stânga.
De la mare am plecat în Deltă. Mâncăm foarte bine la hanul "Doi Iepuraşi" dinainte de Babadag; ciorbă de burtă, friptură la tavă, bere, struguri; plecăm apoi spre Tulcea la Crişan, Mila 23, Canalul Şontea.

Delta - minunată: sute de nuferi albi la Crişan, stoluri de pelicani de neuitat, sălcii şi iarbă deasă pe Şontea, cer înstelat şi lună plină, băi şi înot în Şontea şi la Crişan; suflete, respiră li­bertatea! Acolo, în natură, departe de paznicii cei mulţi, în liniştea dumnezeiască a Deltei, am fost din nou oameni liberi în ţara noastră binecuvântată. De 23 şi 24 august m-am gândit unde să plecăm să nu dăm de înghesuiala noilor orăşeni dotaţi cu maşini, radiouri, lăzi de bere şi fripturi (luate pe sub mână) şi am nimerit-o. Am trecut prin Văleni, Cislău, Pătârlagele, Nehoiu şi am poposit două zile şi o noap­te pe malul lacului de baraj Siriul. Am înotat în Lacul Siriul înconjuraţi de munţi mai frumoşi decât cei elve­ţieni, am cules flori pe pajişti, am um­blat prin păduri de fag şi am uitat timp de 48 de ore că ne aflăm înconjuraţi aici, în casa noastră, în ţara noastră, de zidurile detenţiei... "în stare de libertate".
Gheorghe Leahu, Arhitect în "Epoca de aur", f.l., Fundaţia Academia Civică, 2004, p. 241-242



Ştefana n-are dreptate. Romanul lui Kundera este roman politic din cap în coadă. Dacă ea n-a văzut nicăieri po­li­ticul, nu-mi spune mie decât în ce mă­s­­ură ajunge estompat "dincolo" me­sajul nostru şi cât de greu este el de co­municat. Sau cât de puţin dispuşi sunt ei să-l audă? Suntem iremediabil în alte lumi, nu avem ce aştepta de aco­lo, nu avem de ce le trimite mesaje. "Ţi se pare că e politic, zice, fiindcă eşti im­plicată. Ai tendinţa să citeşti printre rânduri." Adevărul e că pot şti mai bi­ne limba pe care Kundera o vorbeşte şi dacă cititul printre rânduri nu e chiar codul. Experienţă comună, cu el am.
Doina Jela, Telejurnalul de noapte, Bucureşti, Editura Vremea, 2005, p. 384



Antologică demonstraţia de 23 August. Cei care au participat din Buzău au fost treziţi la ora 2:30 pentru a defila la ora 11:30, au parcurs 11 kilometri pe jos, au avut costumele speciale, terorizaţi şi instruiţi în ale "strigăturilor" în frunte cu directorii şi secretarii de partid, flancaţi tot parcursul de cohorte de securişti. Situaţii ce frizează demenţa... Şi totuşi reale...
Adrian Fetecău, Jurnal nepublicat



M-am revăzut cu Stella Knoll, prietena mea din copilărie, din Prundul braşovean, de când aveam 5 ani. E psihiatru - Musiktherapie - la Viena.
O altă surpriză: Sanda Roşculeţ, cunoscută prin Tudor Ganea, la 2 Mai. E lumea mică? Fără îndoială că da. Avocatul Johan mi-a făcut figura, n-a înaintat actele pentru prelungirea paşaportului, astfel că vara, vacanţa, Grecia s-au dus pe Apa Sâmbetei!
E a patra vară fără mare caldă, fără soare şi nisip şi, implicit, fără poezie...
Nina Cassian, Memoria ca zestre, Cartea a III-a, 1985-2005, Bucureşti, Institutul Cultural Român, 2005, p. 87-88
Citeşte mai multe despre:   jurnale personale

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de