3 iunie 1989

● Mircea Zaciu ● Radu Ciobanu ● C. Trandafir

Încercat fără succes să obţin formulare pentru paşaport. Ghişeul închis, nu funcţionează decât luni şi joi, la ore imposibile. T. se derobează politicos, nu mă poate ajuta prin relaţiile lui. Mă sfătuieşte însă să cer audienţă la Ivaş, şeful serviciului, căci, neavând valuta necesară, crede că nu-mi vor primi dosarul la ghişeu. - Vorbit cu Fondul Literar pentru o adeverinţă despre banii depuşi acolo în cont. Rugat pe Eugen să mi-o aducă de la Bucureşti. Nu-i explic, dar cred că înţelege că am primit avizul.
Mircea Zaciu, Jurnal. IV, Bucureşti, Editura Albatros, 1998, p. 448


Luna mai, nimicită până la capăt. Am fost până la urmă la Râu Mare, două zile, s-au mai adăugat o plenară a culturii, un simpozion Eminescu - prilej cu care am revăzut-o pe Ioana Petrescu - şi altele. Am rămas cu cele zece pagini. Doar ieri, cu un efort disproporţionat, încercând să reiau, am reuşit să scriu... o pagină. Mâine plecăm la Timişoara pentru încreş­tinarea noului venit. Nu l-am văzut din 16 aprilie, de când avea 7 zile. Bucuria de a-l revedea, deznădejdea de a nu putea lucra. Nu fac nimic. Greu şi fără continuitate, am reuşit chiar să recitesc ce am scris.
Radu Ciobanu, Ţărmul târziu, Jurnal 1985-1990, Deva, Emia, 2004, p. 179


Pe plan local nu se întâmplă nimic, mai ales stau în casă, la orizontală. Reflecţii nu comit fiindcă nu am sevă de genul acesta, aşa că trebuie prăbuşite în nefiinţă. Pentru aducere aminte, întâmplările mici sau mai răsărite contează... Piciorul parcă începe să se dezumfle.
Diana stă mai mult pe la şcoală, un obicei deloc benefic. Vremea e frumoasă... Colocviu Panait Istrati, 15 comunicări. E sărbătorit şi istratianul Alexandru Talex, cu prezenţa cunoscutului, acum, Roger Dadoun. În "Le Monde", Bujor Nedelcovici scrie despre prăpădul filmului românesc. Havel crede că, totuşi, vor începe reformele şi în Cehoslovacia, altfel nu se poate. Bush va merge la Varşovia şi la Budapesta. Imre Pojgay zice că în ochii poporului maghiar politica pigmeului peltic este ucigaşă, asta e o problemă europeană, precizează el, nu una româno-ma­ghiară. O biserică baptistă din Co-măneşti este dărâma­tă, iar preotul Chivoiu arestat. Convoa­iele militare sunt împiedicate de civili să pătrundă în piaţa din Pekin, unde sunt şi răniţi. Se discută încă inter­venţia Veronicăi Soulé din "Libération" în legătură cu patrimoniul cultural de la noi, aflat în primejdie, iar speranţa românilor creşte prin aceste acte de solidaritate cu pătimirile românilor. Andrei Pleşu e izgonit din Bucureşti, "exilat" în localitatea lui de baştină. Ion Negoiţescu vorbeşte despre Mircea Dinescu, mulţi susţin că poetul joacă la două capete. Treizeci de personalităţi din Franţa semnează un protest împotriva încălcării bestiale a drepturilor omului în România: Eugen Ionescu, Emil Cioran (pentru întâia oa­ră în viaţa lui, semnificativ!!!), Alain Becan­son, Jean-Marie Domenach, Jean Cohen, M. de Rougemont, Simone şi Jean Lacouture, Jean Sterne, Fernando Arabal. Hai că nu-i rău să mai scriem un fragment de odă: "Tu depărtarea ne-o apropii, ne-o pui în braţe şi ne arăţi/ Drumul cunoaşterii în toate, sub veghea mândrilor Carpaţi,/ Spre comunism ne conduci ţara, cu ochii treji, cu fruntea sus!" (Cedomir Milenovici - şi tu, brutusule?!). În emisiunea "Teze şi antiteze la Paris", Monica, Alain Paruit, Ion Negoiţescu, Virgil Ierunca, Lucian Raicu, Rodica Iulian, Oana Orleanu, Bujor Nedelcovici vorbesc frumos şi cu preţuire de colegii lor Dan Deşliu, Ana Blandiana, Octavian Paler, Dan Hăulică, Al. Paleologu, Mircea Dinescu, Ştefan Aug. Doinaş, Geo Bogza, Dan Petrescu etc. Aceştia au şi fost invitaţi la Paris să participe la manifestările prilejuite de ziua Franţei. Doina Cornea este poftită de dna Mitterand la Paris. E şi un interviu amplu cu regele Mihai, Nestor Rateş şi Emil Hurezeanu discută cu el ca de la om la om.
C. Trandafir, Jurnal în curs de publicare la Editura Libra