2 aprilie 1989

Piteştiul se pregătea de sărbă­toa­rea anuală - Simfonia lalelelor. În Portul Galaţi, muncitorii conduşi de Grigore Prodan au stabilit un "record socialist". Belgienii de la OVR au "adoptat" primele sate româneşti incluse în programul de sistematizare. Zeci de artişti în devenire aspirau la glorie, în cadrul concursului "Steaua litoralului".

Piteşti, pregătit de sărbătoare
Oraşul Piteşti, care îşi legase nu­mele de marca românească de automobile Dacia, şi-a îmbrăcat în acele zile haina de sărbătoare. An de an, în oraş se organiza "Simfonia lale­lelor". În 1972, floricultorul Alois Weill, din Arad, furnizase urbei 3.000 de bulbi de lalele. În câţiva ani, florile au împânzit Piteştiul, iar în 1977 edilii locali au iniţiat expo­ziţia florală "Simfonia lalelelor". A XII-a ediţie urma să se desfăşoare între 21-23 aprilie 1989. De organizare se ocupau, ca de obicei în ultimii ani, Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisa­gistă Bucureşti, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni. Din timp, organizatorii trebuiau să pregă­tească simpozioane, comunicări, expoziţii cu tematică florală, dar şi spectacole. Prin tra­diţie, se obişnuia şi realizarea unui film-do­cumentar. În 1989, cineas­tul amator piteştean Ioan Butnicu urma să pună pe peliculă, timp de 40 de minute, "simfonia" celor peste 150.000 de lalele.

Primele acţiuni concrete ale OVR
Operaţiunea satele româneşti (OVR), declanşată la finele anului 1988, de câţiva tineri belgieni impresionaţi de vizionarea filmului-reportaj "Dezastrul roşu" al lui Josy Dubié, a anunţat câteva acţiuni concrete.
Organizatorii au reuşit "adoptarea" de comune occidentale a unor sate româneşti, incluse în programul de sistematizare al autorităţilor ro­mâne. La 2 aprilie 1989, OVR a comunicat presei internaţionale primele reali­zări. Cele mai multe comune vestice implicate proveneau din Belgia (150), urmate de Franţa (20), Elveţia (5), Olanda (1). În mod simbolic, comuna de adopţie a Ariadnei, fiica Doinei Cornea, localitatea Lesterps a luat "sub protecţie" satul Ileni (comuna Mân­dra, judeţul Braşov). De asemenea, locuitorii altor 200 de comune îşi anunţaseră şi ei intenţia de a se implica în salvarea satelor româneşti.

"Record socialist" la Galaţi
Potrivit presei vremii, în portul Combinatului Siderurgic din Galaţi, ce aparţinea întreprinderii de "Na­vigaţie Fluvială NAVROM", "oamenii muncii" au înregistrat un "surprinzător record". Nava "Târgu Se­cu­iesc", încărcată cu 9.100 de tone de minereu de fier a fost operată în 12 ore. În rolul stahanovistului, Grigore Prodan, şeful echipei, care depăşise aşteptările şefilor săi, dar şi sarcinile de plan.

Expoziţie de păsări la Iaşi
La Sala Polivalentă din Iaşi, aso­cia­ţii­le specializate ale cres­cătorilor de păsări din judeţ, cu sprijinul "Direcţiei Agricole Judeţene" şi al Întreprinderii "Avicola", au organizat o expoziţie. Peste 500 de păsări de curte, dintre care unele specii foarte rare, 237 de porumbei (23 de rase), peste 100 de canari, aproape 100 de papagali şi peruşi au fost prezentate publicului de 80 de crescători din "capitala" Moldovei.

"Steaua litoralului"
Cu o zi în urmă, zeci de concurenţi participaseră la concursul "Steaua litoralului", la secţiunea muzică uşoară. Pe durata celor două concerte, 22 de competitori provenind din judeţele Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Prahova, Vâlcea, Vrancea, aspiraseră la simpatia publicului şi graţiile juriului.
Potrivit regulamentului, au interpretat câte două cântece (unul cu tematică marină, celălalt la alegere). Îşi încercau norocul, în căutarea gloriei, "oameni ai muncii" din toate domeniile. Bunăoară, au reprezentat judeţul Constanţa Gabriela Moraru (ofiţer la căpitănia portului), Alina Sârbescu (recepţioneră), Avram Petcu (mecanic), Aura Cristea (muncitoare).