Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Presa a "relatat" vizita conducătorilor în judeţul Constanţa. Din reşedinţa de vară de la Neptun, Ceauşescu şi-a continuat "activitatea neobosită". Taberele pioniereşti, uteciste şi studenţeşti funcţionau la capacitate maximă.
"MÂNCĂRIME" COMBINATĂ
"Mâncărimea" - ce i-o atribuiau lui Ceauşescu demnitarii din vechea gardă de ilegalişti - nu l-a părăsit nici la Neptun, unde-şi mutase de la 15 iulie toată curtea. Astfel că presa zilei a relatat, în şablonul tipic, vizita de lucru efectuată cu o zi în urmă în judeţul Constanţa.
Fusese o vizită combinată a obiectivelor "revoluţiilor" industrială şi agrară în curs. Nicolae şi Elena Ceauşescu vizitaseră podul de la Mangalia şi unităţi agricole din consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste Albeşti şi "23 August".
UN POD ÎN 250 DE ZILE
Ceauşescu s-a asigurat astfel că recoltele sunt mirobolante, iar podul a fost bine construit.
În numai 250 de zile. Prin el se scurtase cu 11 km distanţa dintre localităţile Mangalia - 2 Mai - Vama Veche. Se asigura astfel şi accesul direct al "miilor de constructori navali din Mangalia" la Fabrica de construcţii şi reparaţii de nave "2 Mai".
PRIMIRI LA NEPTUN
A vizitat România general-colonelul Horst Brunner, şeful direcţiei principale politice a Armatei Populare Naţionale a RD Germane. A fost primit de Nicolae Ceauşescu la reşedinţa sa din Neptun. Tot acolo, ambasadorul Republicii Ecuador, Fernandez Cordova Ponce Marcelo, i-a prezentat scrisorile de acreditare.
Şi alţi demnitari au avut întrevederi cu personalităţi de peste hotare. Preşedintele Marii Adunării Naţionale, Nicolae Giosan, s-a întâlnit cu delegaţia parlamentară braziliană condusă de Luiz Henrique da Silveira. Iar ministrul Industriilor din Republica Arabă Siriană, Antoine Joubrane, a convorbit la Bucureşti cu Ion Radu, viceprim-ministru al Guvernului, şi Eugeniu Rădulescu, ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini.
RAPIŢĂ ŞI MAZĂRE BOABE ÎN TELEGRAME
Pe ogoare se recolta din plin. Cele mai mari recolte din istoria României şi, dacă te-ai lua după Scînteia, - de ce nu?! -, din istoria umanităţii. Fapt unic în istorie e cert obiceiul de a-i raporta conducătorului ţării rezultatele fiecărei culturi la hectar. Poţi să-ţi închipui cum seara, pe ultima tarla recoltată, se strângea adunarea generală a cooperatorilor pentru compunerea telegramei. Presupui, logic, că odată treaba sfârşită, zoreau la poştă s-o expedieze. Comedia îşi avea continuarea la Bucureşti. Conform regulamentelor Poştei Române, telegrama era înmânată direct destinatarului. Asta înseamnă că la sediul CC ajungeau telegrame cu sacii. Iar Tovarăşul semna uşurel de primire şi le citea. După lectură le transmitea la ziar. Astfel că a doua zi, dis-de-dimineaţă, toţi cititorii aflau că, nu mai departe de ieri, judeţul Giurgiu a încheiat recoltatul la mazăre boabe cu o medie de 4.300 kg la hectar. Iar la rapiţă, fruntaşi sunt teleormănenii, cu 3.450 kg la hectar.
NĂVODARI 1989
Teoretic, orice şcolar, licean sau student dispunea de posibilitatea unei porţii de vacanţă în tabără. O serie dura 12 zile. Cele mai râvnite erau taberele la mare - Năvodari şi Eforie pentru cei mici, Costineşti pentru studenţi.
La Năvodari, fiecare serie aduna un furnicar de 8.000 de copii. În total, pe întregul sezon al vacanţei de vară, 90.000 de elevi. Revista Flacăra descrie astfel surprizele ce-i aşteaptă pe micii oaspeţi ai Năvodarilor: "O multitudine de acţiuni educative, manifestări cultural-artistice, întreceri sportive şi drumeţii spre cele mai pitoreşti locuri, întâlniri cu oameni de cultură, ştiinţă şi artă, cu pionieri din judeţul Constanţa". Şi nu în cele din urmă "o serie de concursuri aplicative şi festivaluri artistice pioniereşti între care «Omagiu patriei şi partidului, conducătorului iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu», «Copiii lumii doresc pacea» şi altele".
"STINGEREA" ŞI "LA CAREU"
Biletele gratuite erau pentru premianţi, câteva bucăţi pentru fiecare şcoală generală şi liceu. Patru sute şi ceva de lei plăteau altfel părinţii elevului ca să-l trimită în tabără la mare. În programul zilei erau şi plaja, şi scăldatul în mare. Cinci minute cu faţa în sus, alte cinci pe burtă, şi tot atâtea pe fiecare "dungă" dura, după fluierul comandantului taberei, programul băii de soare... Fericiţii erau selectaţii pentru "cordon". Ieşeau şi intrau înaintea celorlalţi în valurile mării.
În taberele de liceeni, suplimentar programului celor mici era "distracţia" unor dimineţi de careu. Cei care nu fuseseră găsiţi în patul lor după ora "stingerii" erau muştruluiţi în faţa întregii tabere adunate-n careu. Între timp le erau înştiinţaţi telefonic părinţii să vină să-şi ridice odraslele indisciplinate. Până începea anul şcolar, pe adresa şcolii sosea şi propunerea scăderii notei la purtare a liceenilor caree-şi prelungeau, sub vraja lunii, "trăirile adolescentine".
UN PREŞEDINTE PENTRU LINIŞTEA POLONEZILOR
Cu o zi în urmă, generalul Wojciech Jaruzelski, secretar general al PMUP, devenise şi preşedintele Poloniei. Cele două Camere ale Adunării Naţionale - Seimul şi Senatul - îl votaseră cu majoritate de voturi, a transmis agenţia PAP. Mulţumind de "cinste", în discursul de învestire "s-a referit la problemele cu care se confruntă Polonia actuală, la sarcinile dezvoltării economico-sociale a ţării în perioada următoare, subliniind necesitatea ridicării eficienţei economice, promovării consecvente a principiilor echităţii sociale... etc".
Să facă, adică, ce zicea că face şi preşedintele-secretar general comandant suprem Ceauşescu. Jaruzelski "uitase" doar să-i copieze modelul de sceptru!
Citește pe Antena3.ro
