30 iulie 1989

De câteva săptămâni, cuplul prezidenţial se afla în concediu. Aşa cum obişnuiau în fiecare vară, aproape o lună, Nicolae şi Elena Ceauşescu o petreceau la Neptun. La vila de protocol a preşedintelui, "Tovarăşul" ţinea şedinţe, primea delegaţii străine, ziarişti, scrisori de acreditare.
Pe timpul vacanţei, elevii erau angrenaţi în programe "instructiv-educative". Deşi figurau în gestiunea CAP-urilor şi GAS-urilor, instalaţiile de irigaţii erau folosite în alte scopuri. Deveniseră de mult burlane, coşuri de fum şi stâlpi de susţinere.


ÎNTRE DOUĂ VIZITE DE LUCRU
De câteva săptămâni, cuplul prezidenţial se afla în concediu. Aşa cum obişnuia în fiecare vară, aproape o lună, familia Ceauşescu o petrecea la Neptun. Acolo şi-au mutat cartierul general Cabinetele 1 şi 2 în 1989. "Pri­mul om al ţării" lucra şi în concediu, în acelaşi ritm îndrăcit ca la Bucureşti. La Neptun, la vila de protocol a preşedintelui, ţinea şedinţe, primea delegaţii străine şi ziarişti.
Pe biroul lui s-au aflat, în ultimele zile ale lunii lui Cuptor telegramele "oamenilor muncii" care raportau încheierea re­coltării inului pentru ulei, orzoaicei de toamnă, orzoaicei de pri­măvară, inului de fuior. Va verifica el însuşi, pe teren, starea re­coltelor. Abia se întorsese din vizita de lucru prin judeţele Constanţa şi Călăraşi şi se pregătea de alta, tot în sudul ţării.
În anii '70, aerul de vacanţă îl dădeau doar partidele de volei pe care Tovarăşul le încingea, când şi când, cu ofiţerii care-l păzeau şi partidele de şah şi şeptică seara. În 1989, bătrân şi bolnav, prefera inspecţiile prin lanuri şi vizio­narea de panouri şi grafice cu cifre de producţie.

TINEREŢE REVOLUŢIONARĂ
Pe timpul vacanţei, elevii erau angrenaţi în programe "instructiv-educative". În oraşul Năvo­dari, la Casa Pionierilor şi Şoi­milor Patriei se desfăşura spectacolul "Slăvim copilăria în anii noştri de împliniri măreţe". În paralel, s-a organizat masa ro­tundă cu tema "Pionieria în anii de lumină ai Epocii Nicolae Ceau­şescu" şi expoziţia cercu­rilor de creaţie tehnico-ştiinţifică. Şcolile nr. 2 şi 3 organizau excursii te­matice la Complexul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Copiii de la malul mării plecau şi în expediţii la Cheile Dobrogei, în Munţii Retezat, în taberele de la Tuşnad, Homorod, Păuşa. În cadrul Daciadei, la cluburile de vacanţă, se puteau juca baschet, volei, handbal, fotbal. Sub deviza "prin muncă şi pentru muncă", elevii mai mari din localitate efectuau practica agricolă la CAP Năvodari. Nici cei mici nu stăteau degeaba. Colectau hârtie şi fier vechi, în programul "refolosirii materialelor".

DISTRACŢII DE VARĂ ÎN BUCUREŞTI
La sfârşit de săptămână, în toiul verii, bucureştenii se puteau delecta fie la expoziţiile de artă, fie cu spectacole de divertisment. La Sala Dalles era deschis Salonul de grafică '89, unde peste 200 de plasticieni români expuneau lucrări de gravură, desene în tuş şi acuarelă. Muzeul "Theodor Aman" găzduia o expoziţie de artă din Orientul Extrem şi Mijlo­ciu. Încântau ochii vizitatorilor stam­pe japoneze şi miniatură persană, semnate de autori din se­colele 18-19, obiecte din bronz şi ceramică. Dintre artiştii străini dezvăluiţi pentru prima oară publicului român, se remarca ja­ponezul Utamaro Kitagawa, apreciat pentru compoziţiile sale despre femei (bijinga).
La Teatrul Constantin Tănase se pregătea premiera "Bună seara, Boema", piesă de divertisment scrisă de Mihai Maximilian, cu muzică de Vasile Veselovschi. Protagoniştii spectacolului erau Stela Popescu, Alexandru Ar­şinel, Anda Călugăreanu, balerina Viorica Chiş, Trio Expres, Ramona Bădescu, Angela Stoica, trupa de acrobaţi Oancea şi trupa de dansuri moderne a coregrafului Cornel Popovici.  

CONDUCTELE DE IRIGAŢII, LA CONTROL
Starea instalaţiilor de irigaţii preocupa conducerea Ministerului Agriculturii. În 1984, spe­rându-se într-o mai bună gospodărire, echipamentele care udau pământul intraseră în proprietatea GAS-urilor şi CAP-uri­lor, ca parte a inventarului mijloa­celor de producţie.
În 1989, pentru verificarea modului în care se păstrau instalaţiile de irigaţii, s-a înfiinţat o comisie mixtă formată din specialişti ai Ministerului Apro­vi­zionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerului Agriculturii, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Băncii pentru Agricultură şi Industria Alimentară.   
La acea dată, irigaţiile aco­pereau peste 75% din terenurile agricole. Ţevile de aluminiu erau realizate la Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina şi accesoriile la Întreprinderea Me­canică pentru Agricultură Balş. După principiul "nimic nu se pierde, totul se refoloseşte", conductele deteriorate erau topi­te şi recuperate. În fiecare judeţ existau Întreprinderi pentru Re­cuperarea şi Valorificarea Materialelor Refolosibile, care aveau o normă de 3.000 de tone pe an.

BURLANE, COŞURI DE FUM ŞI GARDURI
În judeţul Călăraşi, unde 94% din suprafaţa arabilă era amenajată pentru irigaţii, ancheta co­mandată de la centru a descope­rit variate întrebuinţări ale conductelor de aluminiu. Multe dispăruseră fără urmă, deşi figurau scriptic în catastifele contabililor. Au fost descoperite, în schimb, la gardurile sectoarelor zootehnice, în gospo­dăriile individuale, la saivanele de oi. Ba, în judeţul Teleorman, li se găsiseră întrebuinţări şi mai originale, la burlane, coşuri de fum şi stâlpi de susţinere. "La fermele legumicole de la CAP Cringeni şi CAP Bragadiru se utilizau ca gard, iar în comuna Năsturelu, şi nu numai aici, unii cetăţeni le fo­loseau la udarea legumelor din gospo­dăriile proprii", scria Scînteia.