5 iunie 1989

În Capitală au început lucrările Reuniunii interbalcanice pe tema colaborării industriale. Bucureştenilor li se pregătea o nouă piaţă modernă. Lucrările Complexului comercial agroindustrial "Timpuri Noi" se apropiau de sfârşit. În agricultură, lucrările la zi priveau sectorul zootehnic, asigurarea furajelor şi campaniile de recoltare în legumicultură.

REUNIUNE INTERBALCANICĂ ÎN DOMENIUL INDUSTRIEI
La Bucureşti s-au deschis lucrările pregătitoare ale Reuniunii ministeriale privind cooperarea industrială şi tran­sfe­rul de tehnologie între ţările balcanice (7-8 iunie 1989). La eveniment au participat delegaţi din Albania, Bulgaria, Grecia, Turcia, Iugoslavia şi România. Reuniunea avea drept scop "identificarea principalelor domenii de interes re­ciproc pentru dezvoltarea cooperării industriale şi a transferului de tehnologie între ţările balcanice".

LOCUL I LA TENIS DE MASĂ
La Plenen, în Bulgaria, s-a încheiat concursul internaţional de tenis de masă "Cupa Prietenia" pentru juniori. România a ocupat locurile I la probele simplu băieţi şi dublu fete, prin intermediul sportivilor Călin Creangă, Otilia Bădescu şi Emilia Ciosu.

RĂSFĂŢ ŞI BELŞUG PENTRU LOCUITORII CAPITALEI
Bucureştiul se îmbogăţea cu un nou complex comercial agroindustrial. În zona cuprinsă între Calea Văcăreşti şi Splaiul Unirii, pe malul Dâmboviţei, se ridicase semeţ un nou şantier de construcţii. La sfârşitul lucrărilor, pe o su­prafaţă de 60.000 de metri pătraţi trebuia să troneze Complexul "Timpuri Noi", proiectat în principal de arhitecţii de la Institutul "Proiect Bucureşti". Precum toate construcţiile din "Epoca de Aur", şi aceasta trebuia realizată cât mai re­pede şi foarte bine. "Şi aici, asemenea multor alte şantiere edilitare ale Capitalei, constructorii se grăbesc, apropiind, printr-un efort colectiv, ziua inaugurării", scriau gazetarii României libere. După intrarea în funcţiune, bucureştenii ar fi trebuit să găsească aici legume, fructe, carne, preparate de patiserie şi cofetărie, produse de panificaţie, lactate şi băuturi răcoritoare. La etajul al doilea al compexului erau planificate des­chiderea unei ceainării şi a unei case de comenzi pentru produse de cofetărie şi bombonerie.

ŢESĂTORII DE IMPLANTURI
Institutul de cercetări textile din Bucureşti reuşea în 1989 să ducă medicina la un alt nivel. Specialiştii de aici trimiteau la marile spitale din ţară o gamă largă de articole, cum ar fi: proteze vasculare, plase de întărire sau susţinere a unor organe, aţă chirurgicală, proteze cranie­ne, înlocuitori de meninge etc. Principala materie primă utilizată în realizarea lor era firul poliesteric sintetic de înaltă puritate. Ţesuturile artificiale fuseseră perfecţio­nate într-o perioadă de şase ani şi implantate cu succes în clinicile de chirurgie. Institutul avea în proiect realizarea de proteze multiramificate şi extraanatomice cu lungimi de până la 150 cm. Primele loturi din aţa chirurgicală de mare fineţe fabricată aici fuseseră de curând lansate pe piaţa externă.

APROVIZIONARE PENTRU ZOOTEHNIE
În judeţul Cluj, ploile recente au sporit producţia păşunilor. Aici, responsabilii agriculturii acordau o deosebită atenţie creşterii productivităţii pajiştilor na­turale şi gospodăririi acestora şi afirmau că în ultima perioadă s-au înregistrat condiţii excelente pentru asi­gurarea unei bune furajări a animalelor. Ziarele anunţau că în zootehnie, iarna începe încă din luna mai. Adică, lucrătorii din CAP-uri trebuie să se refacă stocu­rile de hrană pentru animale. Într-o lun, CAP-urile s-au aprovizionat deja cu 700-800 de tone de hrană pentru animale, "care garantează de pe acum procentele nutritive din laptele lunii ianuarie". Datorită bunei ex­ploatări a păşunilor, în judeţul Cluj, statisticile oficiale spuneau că producţia de lapte crescuse cu 40% faţă de luna precedentă.