6 aprilie 1989

În Piaţa Gării de Nord, edilii Bu­cu­reştiului au iniţiat lucrări de sistematizare. Pregătirile pentru faza naţională a olimpiadelor (9-15 aprilie 1989) erau în toi.

Unele pu­blicaţii apăreau cu întârziere la chioşcurile de difuzare a presei. La Suceava, mare întârziere aveau adeseori revistele Luceafărul, Su­plimentul literar-artistic al Scînteii tineretului, Tribuna, Contemporanul, România literară.
Construirea de locuinţe pentru "oamenii muncii" s-a înteţit în ultimii ani, asigura Scînteia.

Amenajarea Pieţei Gara de Nord
"De câteva zile, mari porţiuni ale pieţei au îmbrăcat haine de şantier. Buldozere de mare putere au săpat adânc în carosabil, la adâncimi de peste un metru, basculantele suc­cedându-se într-un şir aproape neîntrerupt spre punctele de lucru. Vizavi de intrarea în metrou de la peronul gării se procedează la în­lo­cuirea tubulaturii de canalizare", scria Octavian Andronic în Informaţia Bucureştiului.
Brigada 2 IACERD urma să dezafecteze vechea conductă de termoficare şi să construiască 350 m de galerie edilitară. Îi urmau echipele de la Antrepriza Metrou, care executau planul de sistematizare a pieţei într-un complex de alveole (fântâna arteziană, monumentul eroilor ceferişti, policlinica CFR). Îngrijeau şi de cei 11.500 mp de carosabil, la care se adăugau 6.100 mp de trotuare şi parcaje auto în faţa Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Constructorii găsiseră şi antidotul pentru subsolul ce conţinea argilă îmbibată cu apă. Fundaţiile se executau dintr-un strat de 5 cm de nisip, 15 cm de ba­last, 15 cm de balast stabilizat, 22 cm de beton şi 15 cm de mixturi asfaltice.    

Moda lunii aprilie
Pentru luna aprilie, revista Fe­meia recomanda pentru doamne şi domnişoare o ţinută practică fustă-taior, ideală pentru primăvară. Felicia Chivu, creatoarea de modă de la "Cooperativa Arta Textilă", pro­punea fuste uni şi taioare pepit, în carouri mici şi mari şi de diferite culori (alb, negru, mov, gri, roşu). La taioare se puteau adăuga broderii şi gulere, de preferat de culoarea albă. Pentru tinere, F. Chivu recomanda fustele lungi cloş, dar nu excludea şi vestimentaţia mini, mai îndrăz­neaţă. Ţinutele deux-pièce, fuste pli­sate (de cele mai multe ori negre), gulerele brodate şi cămăşile cu umeri bufanţi nu trebuiau să lip­sească din garderoba nici unei femei, mai credea modista.

Noutăţi cu întârziere de cinci zile
Unele publicaţii apăreau cu în­târziere la chioşcurile de difuzare a presei. La Suceava, mare întârziere aveau adeseori revistele Luceafărul, Suplimentul literar-artistic al Scîn­teii tineretului, Tribuna, Contemporanul, România literară. În săptă­mâna 20-26 martie, revistele SLAST şi Luceafărul au sosit la Suceava în ziua de 26, însă cititorii le-au lecturat abia după câteva zile. Uneori, chiar şi abonaţii îşi aşteptau în zadar ziarele la primele ore ale dimineţii. Prilej pentru gazetarii locali de a demara o anchetă, dezvăluind un lanţ al slăbiciunilor. Responsabilii în domeniu dădeau vina unii pe alţii, reproşând fie întârzierea expedierii de la sediu, fie neregulile "chioşca­rilor". Zori noi, ziarul judeţean al PCR, îndemnând la "eliminarea deficienţelor", avertiza totodată: "Preluarea şi repartizarea nu constituie o treabă uşoară, nu reprezintă numai o obligaţiune, ci şi o expresie a respectului faţă de cititor".

Concursul fotografic "O zi din viaţa României de azi"
Revista Cutezătorii a lansat un concurs de artă fotografică "O zi din viaţa României de azi". Erau invitaţi să participe pionierii, profesorii, părinţii, fotografii amatori şi profesionişti. Pentru ziua fixată (sâmbătă, 20 mai 1989), competitorii trebuiau să surprindă instantanee din şcoli, ateliere şi laboratoare, întreprin­deri, şantiere, ogoare, săli de spectacole, stadioane, străzi şi cartiere din orice colţ al ţării. Exista totuşi o condiţie - "Subiectele alese trebuie să fie grăitoare pentru valorile României de azi, pentru preocu­pă­rile, sentimentele, ţelurile şi profilul moral al oamenilor de la noi, deci imagini adânc semnificative despre viaţa ţării şi a tinerelor generaţii". Cu alte cuvinte, doar imagini care să ilustreze "glorioasele realizări ale societăţii multilateral-dezvoltate". Fotografiile urmau să aibă formatul minimum de 13/18 cm, şi expediate împreună cu negativul. Marele premiu era un televizor, înmânat în ca­drul expoziţiei fotografice de la Pala­tul pionierilor şi şoimilor pa­triei din Bucureşti.

Lozul Primăverii
Mai consistente erau câştigurile oferite de Administraţia de Stat Loto-Prono. De curând, se lansase concursul "Lozul Primăverii", având ca premii televizoare color, autotu­risme Dacia 1300 şi sume de bani care ajungeau până la 50.000 de lei.

Liceenii români, primii la matematică
Pregătirile pentru faza naţională a olimpiadelor (9-15 aprilie 1989) erau în toi. Nimerit prilej pentru presa vremii de a aminti succesele internaţionale ale elevilor români în afară. La loc de cinste se afla premiul I obţinut la a 28-a ediţie a concursului internaţional de matema­tică din 1987, desfăşurat la Havana. Pentru prima dată, urma să se organizeze în România olimpiada de pedagogie şi psihologie pentru clasele IX-XII, la Caransebeş. Iaşiul urma să fie gazda fazelor naţionale ale concursurilor de limba română, maghiară, chimie şi electrotehnică.

Milioane de apartamente şi sute de oraşe
Construirea de locuinţe pentru "oamenii muncii" s-a înteţit în ultimii ani, asigura Scînteia. Aflăm astfel că, sub "patronajul" secretarului general N. Ceauşescu, România ajunsese "pe unul dintre primele locuri din lume în ceea ce priveşte ritmul şi volumul construcţiilor". Sub genericul "un om munceşte mai bine dacă are o lo­cuinţă", Scînteia prezenta şi reali­ză­rile în domeniu: "În ultimii ani s-au construit 2,6 milioane de apartamente din fondurile statului". Aceeaşi publicaţie aprecia că în acel moment "82% din cetăţenii ţării locuiau în case noi". Totodată, din bilanţul publicat de oficiosul PCR reieşea că numărul oraşelor crescuse de la 183 (1965) la 235.