Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din documentele pregătite pentru Congresul al XIV-lea al PCR, publicate parţial în Scînteia, reieşea că fondurilor sociale de consum de la bugetul de stat pentru fiecare familie urmau să crească. Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale (MAN), s-a întâlnit cu o delegaţie mongolă, condusă de Lodonghiin Rincin. La Bucureşti, cu ocazia zilei naţionale a RP Bulgare, autorităţile române au organizat o adunare festivă. În 1989, noile modele de compleuri, cu şaluri, funde, evazeuri şi diverse accesorii şi tricotajele tip jaquard se vindeau ca pâinea caldă.
PREFAŢĂ LA CONGRESUL AL XIV-LEA
Din documentele pregătite pentru Congresul al XIV-lea al PCR, publicate parţial în Scînteia, reieşea că fondurilor sociale de consum de la bugetul de stat pentru fiecare familie urmau să crească de la 14.900 în 1990 la 15.500-16.000 în 1995. Alte cifre, oferite de oficiosul PCR, demonstrau realizările "Epocii de Aur". Potrivit acestora, 5,6 milioane de tineri beneficiau de învăţământ gratuit. În domeniul sănătăţii, existau 9,3 paturi la fiecare 1.000 de locuitori.
Funcţionau în toată ţara peste 8.000 de centre de cultură şi educaţie socială, 25.000 de biblioteci, 5.500 de cinematografe, 136 de muzee şi 46 de teatre. Părea că visul omenirii se realizase în România. Ai zice că fusese creată societatea perfectă. "Serviciile oferite gratuit din fondurile statului asigură tuturor membrilor societăţii, indiferent de naţionalitate, de sex sau vârstă, condiţii egale de pregătire generală şi profesională, de instruire şi cultură, de menţinere şi îmbunătăţire a stării de sănătate şi, implicit, a capacităţii de muncă, de dezvoltare a valenţelor creatoare şi a personalităţii fiecăruia, condiţii ale exercitării pe baze egale a dreptului la muncă şi repartiţie", scria "organul" central de presă.
PROIECTE DE VIITOR
Care erau "preocupările" "Tovarăşului" pentru următorul cincinal aflăm din aceleaşi documente prezentate în Scînteia. "Perfecţionarea învăţământului gratuit, soluţionarea problemei locuinţelor şi a ocrotirii sănătăţii, stimularea creşterii demografice, sprijinirea familiilor cu mai mulţi copii, lichidarea deosebirilor între muncă fizică şi cea intelectuală, ridicarea gradului de civilizaţie al tuturor localităţilor patriei, intensificarea vieţii cultural-artistice, lărgirea orizontului de înţelegere şi cunoaştere al maselor, ridicarea conştinţei întregului popor", erau dezideratele "conducerii de stat şi de partid" pentru viitorul apropiat.
MAI MULTE CEREALE
"Obiectivele de perspectivă ale noii revoluţii agrare în cincinalul viitor trebuie să fie obţinerea de producţii de peste 10.000-12.000 kg de grâu, orz, ovăz, orez la hectar. Până în anii 2000 se prevedea realizarea a aproximativ 15.000 kg la hectar", declarase "Tovarăşul" în Plenara lărgită a Consiliulu Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. "Preţioasa" indicaţie a "genialului conducător" se regăsea în proiectul Programului-Directivă pentru Congresul al XIV-lea al PCR. "Cum se pot pregăti recolte record?", era întrebarea la ordinea zilei. Scînteia realiza un "studiu de caz" pe judeţul Argeş, unde, în ciuda solurilor mai puţin performante, se realizaseră producţii ridicate. Încălzirea solurilor reci, folosirea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor, amplasarea cerealelor păioase pe terenul potrivit, erau "cheia succesului", declarau responsabilii cu agricultura din judeţ.
DINEU PENTRU MONGOLI
Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale (MAN), s-a întâlnit cu o delegaţie mongolă, condusă de Lodonghiin Rincin, preşedintele Marelui Hural Popular (denumirea Parlamentului din ţara urmaşilor lui Gingis-Han). La convorbiri a asistat şi Osoryn Ghenden, ambasadorul RP Mongole la Bucureşti. Joi după-amiază oaspeţii au depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei. Apoi, Biroul MAN a oferit un dineu în cinstea asiaticilor.
ADUNARE FESTIVĂ DE ZIUA BULGARIEI
La Bucureşti, cu ocazia zilei naţionale a RP Bulgare, autorităţile române au organizat o adunare festivă. Se aniversau 45 de ani de la victoria revoluţiei socialiste în Bulgaria. Comitetul Municipal Bucureşti al PCR a marcat cum se cuvine evenimentul, deşi fără fastul anilor trecuţi. Au participat membri ai CC, ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, "oameni ai muncii". Despre semnificaţia momentului, un fel de "23 August" bulgăresc, a vorbit Ion Sîrbu, secretar al CC. "A încununat lupta îndelungată a poporului bulgar pentru eliberare socială şi naţională, pentru libertate şi independenţă, a deschis calea unor adânci transformări social-economice, a edificării noii orânduiri în Bulgaria", a spus Sîrbu. Apoi, activistul a vorbit mai mult despre Nicolae Ceauşescu decât despre Partidul Comunist Bulgar (PCB) şi Todor Jivkov. A urmat la cuvânt Ţvetan Nikolov, ambasadorul bulgar la Bucureşti. În câteva fraze, a evocat momentele istorice de prietenie dintre cele două popoare. Ce-i drept, cam puţine, devreme ce la sud şi nord de Dunăre războaiele balcanice şi primul război mondial găsiseră Bucureştiul şi Sofia în tabere adverse. Chiar şi aşa, Nikolov a mulţumit soldaţilor români care luptaseră la Plevna, Griviţa şi Smârdan. Joi seara, Ambasada bulgară a oferit un cocteil. Au ciocnit cupele de şampanie, în onoarea vecinilor, Emil Bobu (membru al CPEx), Ion Radu (viceprim-ministru al Guvernului), Cornel Pacoste (viceprim-ministru al Guvernului), Nicolae Giosan (preşedintele MAN) şi alţi membri ai aparatului CC al PCR.
CONFECŢII DE SEZON LA "VICTORIA"
Pe linie de confecţii, Magazinul Victoria primea produse de la întreprinderi din Bucureşti, Craiova, Călăraşi şi Satu Mare. În 1989, cumpărătorii de toate vârstele găseau haine după ultimele tendinţe ale modei. Rochiile din materiale tip bumbac sau in şi din tercoturi, compleurile în croiuri clasice sau moderne, taioarele şi costumele subţiri, pantalonii, fustele, bluzele din mătăsuri şi pânză topită erau cele mai căutate. Noile modele de compleuri, cu şaluri, funde, evazeuri şi diverse accesorii, se vindeau ca pâinea caldă. Tricotajele tip jaquard, la fel. Pentru bărbaţi, se vindeau pantaloni din tercoturi, cămăşi din bumbac, costume din stofe subţiri sau groase, sacouri din bumbac, scurte, pardesie şi impermeabile. La "BIGî Berceni rochiile de vară nu mai prezentau interes. Venise vremea fustelor cloşate sau drepte, din diverse tercoturi, compleuri din tergal în nuanţe de gri, bej, verde şi galben.
Citește pe Antena3.ro
