9 aprilie 1989

10 aprilie a fost data prevăzută pen­tru încheierea însămânţărilor de primăvară. Prin Scînteia "se strigă" fruntaşii şi codaşii. A început vacanţa de primăvară! Cei mici, în afară de uniforma de şoimi ai patriei, au la dispoziţie hăinuţe stil "à la maman".

MUNCĂ ZI-LUMINĂ
"Zile şi nopţi de efort maxim pentru însămânţarea grabnică a tuturor culturilor de primăvară!", titra oficiosul PCR. Nici o zi liberă pentru mecanizatori, nici măcar sfânta duminică. Până a doua zi, conform planului aprobat în CPEx, trebuiau încheiate însămânţările de primăvară în toată ţara. În sud, unde se încălzeşte mai repede, ca şi în judeţele nordice, nu conta natura, România era una! Dirijată de voinţa lui Ceauşescu.
Conform rapoartelor Ministerului Agriculturii, codaşe la însămânţări erau judeţele Alba şi Satu-Mare, cu un procent de-abia 35% teren însămânţat. "Se lucra la pregătirea terenului 24 de ore din 24, era folosită întreaga zi-lumină la semănat şi erau înfiinţare tabere de câmp pentru mecanizatori" - scrie ziarul despre "măsurile" luate. Fruntaşi - Constanţa şi Sectorul Agricol Ilfov, cu lucrări efectuate în proporţie de peste 80%. Şi Oltul onora încrederea "partidului" de-a raporta campania finalizată în grafic.

TRENUL TINERETULUI SPRE CAPITALĂ
S-a încheiat al doilea trimestru de şcoa­lă! Începând se astăzi, elevii au in­trat în vacanţa de primăvară, pe parcursul căreia Inspectoratul şcolar ju­de­ţean şi Administraţia permanentă a taberelor organizau excursii de re­cre­ere şi culturalizare. Şcolarii, de la mic la mare, urmau să plece, cu tre­nuri speciale, spre munte, nordul Mol­dovei sau în zona minieră Pe­tro­şani. Traseele stabilite includeau vi­zi­te la diferite "obiective istorice, econo­mice şi social-culturale". Pentru elevii din provincie - excursie "de neuitat" la Bucureşti. Încă din prima zi a vacanţei, un "Tren al Tineretului" avea să poarte 1.500 de tineri spre Capitală.
Porţile şcolilor rămâneau însă des­chi­se pentru cei care doreau să des­fă­şoare activităţi culturale. În unităţile de învăţământ se organizau concursuri de şah şi tenis de masă, dar şi spectacole de muzică şi poezie.

TIMP LIBER ORGANIZAT
Dacă elevii nu aveau şcoală, nu le lip­seau obligaţiile. Vizionări, concursuri ci­nematografice şi dezbateri or­ga­ni­zate cu ocazia "Zilelor filmului pentru pionieri" erau planificate în perioada 9-16 aprilie. Ecranizări după opere lite­ra­re româneşti, filme is­to­ri­ce şi de "ac­tu­a­litate" - "Nelu", "De ce are vulpea coa­dă", "Ex­pe­diţia", "Maria şi Mirabela în Tranzistoria". Nu lipseau nici de­se­nele animate - "Ui­mi­toarele aventuri ale muş­chetarilor" şi... "Novăceştii"! Ca nu cumva să ră­mână vreun prichindel ori pionier ne­sa­tisfăcut în dorinţa de petrecere frumoasă a vacanţei, li se promitea "Cu poporul, pentru popor". Cine-ar fi rezistat delectării?!

RECORD LA NATAŢIE
Sibiul a găzduit, la Bazinul Olimpia, campionatele republicane de înot. Sibianca Lidia Copariu s-a remarcat la mai multe probe: a înregistrat un nou record naţional la înot în bazin scurt, la 100 m stilul fluture; la 100 m liber a obţinut un timp de 54 secunde şi 48 sutimi, iar la 100 m mixt a stabilit recordul cu timpul de 1 minut, 0 secunde şi 95 sutimi.

ASPIRATOR... MULTILATERAL DEZVOLTAT
Întreprinderea "Electroargeş" a tes­tat un nou articol casnic - un as­pi­rator care... face de toate. "Este un as­pirator care îndeplineşte şi «servi­ciile» sale, adică absoarbe praful, dar, în plus, mai «face» şi altceva: de exemplu, ajută la curăţarea mo­che­te­lor (ab­sor­bind apa după clătire). Mai poate fi uti­lizat pentru remedierea operativă a micilor inundaţii casnice, când ui­taţi robinetul des­chis", lăuda in­gi­nerul Bucur Mihai Popa aspiratorul ultramodern de marcă românească. L-au găsit gos­po­di­nele în magazin, pus în vânzare, dacă l-au căutat?!

STILUL "À LA MAMAN"
Îmbrăcămintea pentru copii - criti­ca­tă! Nu scrie nicăieri că mamele nu gă­sesc pânza moale de bumbac nu­mită finet pentru confecţionat scu­tece, nici că hăinuţele pentru bebeluşi şi preşcolari sunt "date pe pile".
Hainele celor mici, scrie jurnalistul revistei Flacăra, erau realizate în fabri­ci­le de confecţii prin reducerea la scară a tiparelor pentru adulţi. Se păs­trau aceleaşi linii şi modele. Chiar şi broderiile, care, de câteva sezoane, în­ţe­peniseră în modă. Atelierele de cro­i­torie erau în schimb mai flexibile. Pro­movau, mai cu fantezie, tot stilul "à la maman" cu broderie. Dar bro­deriile reproduceau desene cu personaje din basme, filme şi desene animate.