9 iulie 1989

9 iulie - odihnă şi în familiile lui Ceauşescu şi ale demnitarilor săi. O duminică binemeritată după agitaţia saptămânii ce tocmai a trecut. Mulţi oameni ai muncii se relaxau la munte, la mare ori la manifestările în aer liber ale "Cântării României". Zeci de mii de copii şi tineri se aflau în fiecare serie a taberelor de pionieri şi utecişti.

Ceauşescu - tinerii!

La Phenian, în prezenţa a 150.000 de delegaţi şi spectatori, pe stadionul Ninnado a avut loc festivitatea de încheiere a celui de-al 13-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. În ultima zi a manifestărilor culturale a fost prezent şi Kim Ir Sen, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. Printre altele, a vizitat şi Clubul delegaţiei tineretului român. Iată ce-a văzut, în relatarea Scînteii: "Kim Ir Sen a fost invitat să viziteze expoziţia de carte, unde la loc de cinste se aflau operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, precum şi traduceri în limba română din lucrările tovarăşului Kim Ir Sen şi ale tovarăşului Kim Giang Il."

S-a întreţinut şi cu Nicolae Constantin, membru al CPEx al CC al PCR, oaspete de onoare la festival şi cu Nicolae Gârba, ambasadorul României la Phenian. Clubul român şi-a delectat vizitatorii cu un program folcloric tradiţional.

Campioni la tenis

Românul Florin Segărceanu a pierdut în finala Turneului internaţional de tenis de la Varna (Bulgaria). Olandezul Meno Osting l-a întrecut pe Segărceanu cu scorul de 6-1, 6-3. În clasamentul final al circuitului de turnee "Balkanturist" însă, locul I a fost ocupat tot de Segărceanu, cu 60 de puncte, urmat de Meno Osting cu 59 puncte şi Răzvan Itu, care a acumulat un total de 47 puncte. În această competiţie, tenismenii români au câştigat două turnee: Răzvan Itu la Sofia şi Florin Segărceanu la Nisipurile de Aur.

Brandul "Automaticii" - Mediaş

Întreprinderea "Automatica" din Mediaş fusese, înainte de Congresul al IX-lea, un simplu şi modest atelier de reparaţii, scrie "Scînteia". Pe parcurs trecuse printr-un proces de "revoluţionare tehnologică"  iar valoarea producţiei-marfă crescuse de peste 20 de ori. Meritul re­putaţiei din '89 îi revine aceluiaşi om providenţial al patriei.  "Ade­vă­rata identitate a întreprinderii a fost câştigată în 1984, o dată cu vi­zita de lucru a secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, în unitatea noastră", a declarat directorul întreprinderii, ing. Dionisie Bucur.

Mineraliere de mare tonaj, noi-nouţe, la Constanţa

Succese semnificative în întrecerea socialistă raportau şi constructorii navali din Constanţa. Recent finalizeseră, "în condiţii op­time de calitate", două mari mineraliere de 165.000 tone. Aceasta în condiţiile în care Întreprinderea Antrepriză de Con­strucţii Portuare Constanţa manifesta "o grijă deosebită pentru cât mai buna gospodărire şi folosire a materialelor de construcţii". Prin reintegrarea în circuitul productiv a fier-betonului recuperat, constructorii portuari au economisit, de la începutul anului, peste 230 tone de metal.

Tabără de pionieri dedicată lui Eminescu

Iulie era lună râvnită la bilete de concedii şi tabere. La mare căutare erau taberele organizate în zone montane, în Maramureş, sau pe litoral. La Botoşani, în "anul Eminescu", tocmai se deschisese o tabără nouă, "Luceafărul", în pă­durea Agafton. Programul taberei includea o mulţime de activităţi distractive, dar şi educative. Cele mai aşteptate erau excursiile şi drumeţiile, în care copiii studiau mediul înconjurător, vizitau fabricile şi uzinele judeţului sau obiective turistice din zonă. Seara, sau în zilele cu vreme urâtă, erau organizare întâlniri literare sau con­cursuri gen "Cine ştie câştigă" pe diverse teme. Abia sosiţi în tabăra "Luceafărul", copiii au vizitat complexul muzeistic "Mihai Eminescu" de la Ipoteşti. Aici, au văzut locurile copilăriei poetului şi au urmărit spectacolul-evocare "Ţară de glorii, ţară de măreţe împliniri".

Personalităţi, "la secret"

Biblioteca Română din Paris a găzduit o zi culturală. Au fost deschise expoziţii documentare româneşti şi franceze şi de carte social-politică şi istorică "În acest cadru, au fost evocate principalele momente ale luptei poporului român pentru păstrarea entităţii naţionale şi formarea statului naţional unitar, precum şi relaţiile tradiţionale de prietenie dintre România şi Franţa de-a lungul se­colelor ", scria presa românească. Ziua culturală s-a bucurat de prezenţa unor reprezentanţi ai UNESCO, specialişti, oameni de artă şi cultură. Care anume? Secret.