Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 9 septembrie, Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) aniversa 41 de ani de la proclamarea republicii, iar Scînteia a "marcat" evenimentul câteva zile la rând. Zeci de telegrame s-au trimis atunci cu destinaţia Phenian. Toamna, pentru câteva de la culesul viilor, în Bucureşti apăreau mustăriile. În plin avânt se afla sud-vestul Capitalei, scria Informaţia Bucureştiului. În ultimii ani, în zona Ghencea, Drumul Sării, Compozitorilor, Leţea Gheorghe se construiau cu frenezie blocuri, magazine, şcoli şi parcuri.
FELICITĂRI PENTRU KIM IR SEN
De "23 August", "Nodon Sinmun", oficiosul Partidului Muncii din Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC), acordase pagini întregi zilei naţionale a României. La două săptămâni, "tovarăşii" români s-au revanşat. La 9 septembrie, RPDC aniversa 41 de ani de la proclamarea republicii, iar Scînteia a "marcat" evenimentul câteva zile la rând. Zeci de telegrame s-au trimis atunci cu destinaţia Phenian. Au felicitat Coreea de Nord şi pe "genialul ei conducător", Kim Ir Sen, preşedintele Nicolae Ceauşescu, Constantin Dăscălescu (prim-ministru), N. Giosan (preşedintele Marii Adunări Naţionale), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Apărării, Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, CC al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, CC al Uniunii Tineretului Comunist şi alte instituţii. Mun Biong Rok, ambasadorul coreean la Bucureşti, a oferit, la rându-i, o recepţie.
Au onorat invitaţia Ion Dincă (membru al CPEx şi viceprim-ministru al Guvernului), miniştri, membri de frunte ai MAE, generali, şefi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti. La întreprinderea Autobuzul, Comitetul Municipal Bucureşti al PCR a mobilizat muncitorii pentru o adunare festivă. Au vorbit Toma Gheorghe Iolando (directorul fabricii gadză) şi Mun Biong Rok. În paralel, colonelul Pak Zi Săk, ataşatul militar şi naval al RPDC în România, a convorbit cu ofiţeri superiori români. La întâlnire, s-au vizionat o expoziţie de fotografie despre armata coreeană şi filme documentare.
ÎNTREPRINDEREA RENSON, FALA INDUSTRIEI COREENE
Pe baza reciprocităţii s-au preluat din presa coreeană articole despre "realizările" regimului Kim Ir Sen. Funcţiona şi la asiatici pasiunea pentru "graiul cifrelor". Aflăm astfel că în 1986 se îndeplinise, cu succes, al doilea plan septenal. Producţia globală industrială crescuse de 474 de ori, susţineau activiştii coreeni. Etalonul industriei rămânea Centrala constructoare de maşini Renson, de la Hambin, specializată în hidrogeneratoare, autovehicule, excavatoare, buldozere, locomotive electrice, maşini-unelte. Ca peste tot în lagărul comunist se dezvoltase mai ales industria. 17.785 de întreprinderi şi secţii industriale apăruseră în ultimele decenii. Electrificarea debutase în anii '60. Aveau nord-coreenii şi o "Casă a Poporului". În mijlocul capitalei Phenian, se înălţa alert, după cum asigurau constructorii, Hotelul Riugen. Înalt de 105 etaje, proiectat să atingă 323,3 metri, colosul sub formă de piramidă urma să fie cea mai înaltă clădire din fier-beton.
CURĂ BALNEARĂ LA BUZIAŞ
În perioada septembrie-mai, mulţi turişti preferau tratamente în staţiunile balneare ale ţării. Câtorva localităţi li se dusese faima. La Amara, Lacu Sărat, Sîngeorz-Băi, Ocna Sibiului, Pucioasa, Neptun, Eforie Nord, Mangalia, Buziaş, turiştii erau atraşi de calitatea serviciilor asigurate (cazare, masă, diagnostic, tratament). Bunăoară, în Câmpia Banatului, la 35 de kilometri de Timişoara, se afla staţiunea Buziaş, cunoscută pentru apele sale minerale, carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, clorurosodice, hipotone, atermale. În materie de cure balneare, Buziaşul avea şi alte atuuri, cum ar fi emanaţiile de bioxid de carbon şi aeroionizarea negativă foarte ridicată. Altitudinea joasă, de numai 125 de metri, părea a fi, de asemenea, un avantaj. Medicii recomandau acolo tratarea bolnavilor cu ateroscleroză cu localizări cerebrale şi periferice, cu sindrom de ischemie periferică, a celor care sufereau de miocardiopatii, valvulopatii, boli ale venelor, angionevroze, hipertensiune şi câte şi mai câte. Şi pentru persoanele cu probleme de greutate existau remedii la Buziaş. În numai trei săptămâni, susţineau specialiştii, cu ajutorul reţetelor alimentare stabilite ştiinţific, a curelor cu ape minerale, a gimnasticii şi a plimbărilor în aer liber, kilogramele în plus dispăreau rapid.
S-AU DESCHIS MUSTĂRIILE
Toamna, pentru câteva săptămâni de la culesul viilor, în Bucureşti apăreau mustăriile. Alimentarele erau redecorate rustic, cu vase din ceramică, ştergare, snopi de papură şi stuf. Vânzătoarele, îmbrăcate în costume naţionale, vindeau lichidul dulce, dar şi fripturi la grătar, plăcinte de dovleac, mere şi brânză. Totul se servea pe platouri mari, de lemn, cu veselă din ceramică. Nu era piaţă în care să nu găseşti vreo mustărie. Cele mai căutate se aflau în Amzei, Doboranţi, Buzeşti, 1 Mai, Mureş, Obor, Pantelimon, Sudului, Reşiţa, Ferentari, Rahova, Ghencea, Crângaşi şi în restaurantele Tismana, Minerva, Panciu, Ulmul.
SECTORUL 6, ÎN 1989
În plin avânt se afla sud-vestul Capitalei, scria Informaţia Bucureştiului. În ultimii ani, în zona Ghencea, Drumul Sării, Compozitorilor, Leţea Gheorghe se construiseră cu frenezie blocuri, magazine, şcoli şi parcuri. Anghel Gogolan, secretarul Comitetului executiv al Consiliului Popular al Sectorului 6, descria în amănunt transformarea acestei zone a Capitalei. "Mii de apartamente şi numeroase unităţi comerciale au fost date în folosinţă în Crângaşi-ICEM - practic acest mare cartier fiind configurat, în Ghencea, în ansamblurile Uverturii, Virtuţii, Dreptăţii, în Valea Cascadelor, urmând ca, nu peste mult timp, încă din acest an, să înceapă lucrările şi la ansamblul de locuinţe intrarea Drumul Taberei; detaliul de proiect cu această denumire prevede construirea a circa 1.800 de apartamente şi este destinat să închege într-un tot unitar această parte a sectorului. Dispensarul uman cu 10 circumscripţii din Strada Dreptăţii, parcurile Crângaşi şi Grozăveşti, noile spaţii verzi de pe cursul râului Dâmboviţa, cele de pe centrul Bulevardului Armata Poporului-Păcii, amenajările dendrofloricole de la staţiile de metrou Grozăveşti, Semănătoarea, Crângaşi sunt numai câteva dintre realizările lui 1989."
