Luna cărţii la sate ● Primii în campania de primăvară Jules Verne versus valorile ştiinţei ● Literatura de anticipaţie ● Ziua CFR-ului
"Revoluţia agrară" era tema ultimului "documentar-artistic" "Sub semnul marilor împliniri", regizat de Al. G. Croitoru după scenariul lui A. I. Zăinescu. Lansat la "ceas aniversar" (împlinirea a 40 de ani de colectivizare în România!), filmul relua istoria "transformării agriculturii socialiste". Imaginile de la Marea Adunare din 1962, ce-a "încheiat" oficial colectivizarea, continuau cu lucrările Congresului al IX-lea, cu prima vizită de lucru a lui Nicolae Ceauşescu ca secretar general, în comuna Gh. Doja, din Bărăgan. Deşi cam fără legătură cu tematica filmului, regizorul "evidenţia" meritele "Ei", în ştiinţă şi învăţământ. Imaginea bucolică a ogoarelor româneşti o întregeau "actorii" de fundal: ţăranii cooperatori, preşedinţii de CAP-uri, directorii de IAS-uri şi SMA-uri, cercetătorii institutelor de agronomie.
Luna cărţii la sate
La Ineu (jud. Arad), scriitorul timişorean Gheorghe Daragiu şi-a lansat volumul de versuri "Glas albastru de stea". În judeţul Cluj, "publicul cititor" din Cojocna şi Frata a avut, de asemenea, seri de delectare spirituală. În sudul ţării, în comuna Axintele (jud. Ialomiţa), Ion Nistor, redactor la Editura Albatros, le-a prezentat ţăranilor şi şcolarilor ultimele apariţii editoriale. În acelaşi judeţ s-au deplasat şi membrii cercului umoristic al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti.
Comitetele judeţene locale şi grupul de scriitori, actori şi pictori s-au întâlnit în "şezători" la Slobozia, Ţăndărei şi Gârbovi. De obicei, la sfârşitul unei asemenea "acţiuni" erau toţi mulţumiţi. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă bifa o acţiune din "norma de plan" a Cântării României, iar scriitorii îşi făceau aprovizionarea pe câteva săptămâni cu carne, vin, brânzeturi şi ce se mai găsea prin bătăturile fermelor de stat şi cooperatiste. Başca distracţia de la chiolhanul stropit din belşug de gazde pentru osteneala şi măiestria autorilor.
Primii în campania de primăvară
Era vreme bună pentru începerea campaniei agricole de primăvară. În sudul ţării, mai repede decât în celelalte regiuni. În judeţele Ialomiţa, Călăraşi şi Ilfov, "prima grijă" a CAP-iştilor era să semene mazărea de grădină şi de câmp, ovăzul, borceagul, ceapa, usturoiul şi... muştarul! Prin "rezultate deosebite în muncă", scria la ziar, s-au "distins" fermele Întreprinderii de producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Feteşti, Urziceni, Gârbovi, Cocora, Gura Ialomiţei.
Jules Verne versus valorile ştiinţei
Ediţia cartonată a volumelor de Jules Verne făcea furori. Atunci când epuizau stocul de cărţi din rafturile familiei, micuţii apelau la biblioteca şcolară. "Nu se putea împrumuta cărţi care nu făceau parte din lecturile indicate de programă, îşi aminteşte etnologul Ioan Popescu. Unul dintre băieţii mei s-a dus în clasa a doua la biblioteca şcolii ca să ceară un anume roman de Jules Verne. Bibliotecara l-a îndrumat să citească «Scufiţa Roşie». Pentru că băiatul o citise, i s-au recomandat basmele lui Ispirescu. Dar le citise. A fost îndrumat către «Amintiri din copilărie». La insistenţele lui pentru Jules Verne, bibliotecara l-a dus la director. Şi a fost ameninţat cu scăderea notei la purtare pentru obrăznicie. Eu am primit o convocare scrisă să mă prezint la şcoală şi am fost certat că nu ştiu să-mi educ copiii în spiritul dragostei pentru valorile ţării."
Literatura de anticipaţie
Fără a fi un gen agreat de autorităţi şi de criticii realismului socialist, literatura de anticipaţie câştiga tot mai mulţi cititori, an de an. Numărul 5-6 din suplimentul literar al revistei timişorene "Forum studenţesc" era dedicat literaturii SF. Aflăm astfel că s-a înfiinţat şi un cerc de studii "H.G. Wells". Tinerii literaţi Lucian Ionică, Daniel Vighi şi Gheorghe Secheşan dezbăteau influenţa genului în România. În absenţa autorilor consacraţi (Isaac Asimov, Phillip Dick), amatorii de roboţi, lumi paralele şi fenomene paranormale se mulţumeau să citească precursori ai genului (Jules Verne) şi pe autohtonul Vladimir Colin.
Ziua CFR-ului
Cu o zi în urmă s-a sărbătorit "Ziua ceferiştilor şi a oamenilor muncii din transporturile auto". Nu mai era ce fusese pe vremea lui Dej, dar rămânea o zi importantă. Redactorii Scînteii au vizitat dispeceratul central din clădirea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Şi au "consemnat" declaraţiile inginerului Mihai Munteanu, directorul secţiei. Sub deviza "Totul pentru ridicarea gradului de confort şi civilizaţie", zicea acesta, conducerea CFR anunţa începerea lucrărilor de electrificare pe linia Beclean pe Someş – Suceava, Gura Motrului – Turceni. În rest, tăcere!, în vagoane, ca şi în casele oamenilor, bântuia frigul. Singurul avantaj era să mergi cu "naşul". Cu discreţie, banii erau transferaţi conductorului în WC sau în compartimentul de serviciu. Deseori, în perioadele de vacanţă studenţească, în trenurile către litoral şi munte, numărul "blatiştilor" îl întrecea pe-al plătitorilor de bilete.
Citește pe Antena3.ro