Jurnalul zilei: 28 februarie 1989

Păduri botoşănene ● Majorări ● Oţel de... casă părintească! ● Patroni de licee ● Filme româneşti ● Vreme caldă la Moscova

De Mărţişor, 40% din oamenii muncii şi 600.000 de pensionari au beneficiat de majorări la sa­larii şi pensii. Silvicultorii din Botoşani au săpat sute de mii de gropi pentru plantarea puieţilor de stejar. Moscova a intrat într-un ne­o­bişnuit proces meteo. Sezon turistic permanent în staţiunea Amara.  

Păduri botoşănene
Judeţul Botoşani avea doar 12% teren împădurit din suprafaţa sa. Sub media pădurilor pe ţară şi în dizarmonie cu indicaţiile secretarului general. Astfel că silvicultorii botoşăneni au luat grabnice măsuri.
Anul trecut se făcuseră lucrări de împădurire şi reîmpădurire pe 1.000 de hectare (mult peste sarcina de plan!), menţionează jurnalistul local. Alte 1.200 de hectare de teren cu alunecări ori excesiv degradat din fondul agricol au fost îm­pân­zite cu puieţi de stejar. În ianua­rie şi februarie 1989 s-au săpat 45.000 de gropi în terenuri degradate şi 128.000 în fondul forestier.
Şi-au primit pedeapsa şi cei care nu respectă legea şi sarcinile partidului: 15 silvicultori din Truşeşti au fost sancţionaţi pentru "neglijenţă în muncă" – "greşeli tehnice la plan­ta­rea şi întreţinerea puieţilor".
Peste două decenii, consemnează reporterul, la Cucorăni, Drăguşeni, Dersca, Unţeni, Corni, Leorda, Tudora vor foşni pădurile tinere!        

Majorări
De mâine, 1 martie, începe a treia etapă de majorare a retribuţiilor şi pensiilor, anunţă presa.  Beneficiază "personalul muncitor" cu salarii mai mari de 2.250 de lei lunar şi pensionarii care primesc între 1.500 şi 3.000 de lei. Adică 40% din oamenii muncii şi 600.000 de pensionari.
Se înţelege însă că noua "expresie a politicii profund umaniste de creştere a bunăstării poporului" se tratează aparte "aplicării noului mecanism economico-financiar". Care prevede penalizări pentru neîn­de­plinirea sarcinilor la export ori economia de materii prime şi energie. Şi cine le poate împlini altfel decât pe hârtie? După contabilitatea oficială, pla­nul e realizat dacă nu depăşit, după cea reală... ies pe­na­li­zări, nu majorări la salariu.

Oţel de... casă părintească!
Bilanţurile şi angajamentele sunt ur­zeala şi băteala cotidianului. Frun­­taşă pe ramură e şi întreprin­de­rea judeţeană de valorificare a ma­terialelor refolosibile Ialomiţa. "Numai în 1988 – scrie Scînteia –, din gospodăriile populaţiei şi unităţile economice au fost reintegrate în circuitul productiv 25.000 tone de oţel, 3.338 tone de fontă, 1.517 tone de neferoase, 1.900 tone de hârtie, 1.954 tone de cioburi de sticlă şi alte materiale refolosibile."     

Patroni de licee
"Cum se realizează legătura în­vă­ţă­mântului cu cerce­tarea şi pro­duc­ţia" – era temă comună de analiză şi dezbatere în COM-uri (consilii ale oamenilor muncii), organizaţii de partid şi UTC din gimnazii, licee, facultăţi, fabrici, uzine ori IAS-uri. Era şi temă de cercetare ştiinţifică şi de licenţă în filozofie. Şi chiar de doctorat la Academia Ştefan Gheor­ghiu – singura instituţie din România unde mai puteau fi susţinute doctorate în socio-uman. Inspecto­ra­tele şcolare judeţene încheiau con­venţii cu marile fabrici şi uzine din judeţ. Liceele de profil intrau sub pa­tronajul viitorului angajator. Con­stanţa Decean, in­spec­tor general al judeţului Alba, de­cla­ra ur­mă­toa­rele ziarului România liberă: "În li­ceele nr. 1 şi 4 din Alba-Iulia, nr. 1 şi nr. 2 din Cugir, nr. 1 din Blaj, nr. 1 din Aiud, Sebeş, Baia de Ari­eş şi Zlatna, precum şi în liceele agroindustriale din Blaj şi Ciumbrud dispu­nem de o bază modernă de pre­gă­ti­re în meserie, în care elevii reali­zea­ză efectiv produse, re­pe­re şi lu­crări din producţia unităţilor patro­na­toare".   

Filme româneşti
Instituţiile culturale aveau printre alte sarcini şi pe aceea de promo­vare a creaţiei naţionale. În Bucu­reşti funcţionau 16 cinematografe. Jumătate dintre ele aveau în repertoriul săptămânii filme româneşti. Cu excepţia unuia singur ("Zece ne­gri mititei"), celelalte sunt producţii cinematografice din ţări frăţeşti.  
Pe motiv de economii valutare, nu se cumpărau nici filme produse în ţări socialiste. Ajungeau pe ecr­ane prin "schimburi" parafate de comisiile de resort. Interes deosebit avea regizorul român în prietenia cu vreun ministru ori cu membrii comisiei: filmele sale făceau înconjurul "lagărului". Vizionate în ora­şe­le şi satele so­vie­tice şi chinezeşti, recordul la spectatori era asigurat.

Vreme caldă la Moscova
Despre reformele experimentate de Uniunea Sovietică nu se spune şi scrie în rubricile de politică externă din presa românească. Din ştirile Agenţiei Tass, Agerpresul preia curiozităţile meteo. La Moscova sunt 10 grade Celsius! Ieşite din comun au fost şi căldurile de la Krasnodar (23 grade Celsius). Iar Riga a înregistrat un "record" absolut pentru sfârşitul de februarie (11,6 grade Celsius).