Jurnalul Zilei: Duminică, 8 ianuarie, 1989

Chiar dacă era duminică, orăşenii nu leneveau în pat. După program, apa caldă curgea dimineaţa până la ora 9:30. Unii au mers, obişnuit, la lucru. Plăcere duminicală au fost întâlnirile cu rude şi prieteni. Ori teatrul şi cinematograful.

Pândă la baie
Duminică, primul care s-a trezit în apartamentul de bloc, a întors robinetul la chiuvetă. A venit sau n-a venit apa caldă? Nimeni nu ştie precis programul de căldură şi apă caldă. Deşi oficial se vorbeşte continuu de respectarea programului de raţionalizare a energiei electrice, a agentului termic şi apei menajere, lumina se stinge când ţi-e lumea mai dragă, iar caloriferele rămân uneori reci toată ziua. Puţini aflaseră că la 2 decembrie 1988, a apărut "Legea nr. 20" pentru aplicarea prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 272/1987 privind unele măsuri pentru raţionalizarea consumului de gaze naturale şi energie electrică de la 11 noiembrie 1987. Retroactiv, ultima "lege" stabilise programul de distribuire a energiei termice şi apei calde menajere în perioada 15 oct. 1988-31 martie 1989.
Potrivit lui, apa caldă se distribuie în locuinţele racordate la centralele electrice şi termice după cum urmează: Luni şi vineri câte 2 ore şi jumătate pe zi (în intervalul 5:30-6:30; 18:30-20:00); Marţi, miercuri, joi şi sâmbătă – câte patru ore pe zi (orele 5:30-7:00; 18:00-20:30); Duminica – cinci ore pe zi (orele 7:30-9:30; 19:00-22:00).

Anul Eminescu
Prietenii obişnuiau discuţii literare. Lectură frumoasă a săptămânii a fost tableta poetului Ioan Alexandru din "România literară". În "anul Eminescu", Ipoteştii erau loc de pelerinaj. "Suntem vreo patruzeci de scriitori veniţi aici din toată ţara în satul copilăriei marelui poet, acum în pragul centenarului trecerii sale la cele eterne, scrie Ioan Alexandru. Da, aici, suntem noi poeţii acasă cel mai mult, chemaţi să ne strigăm fiinţa neamului şi a lucrării. Aici este marea probă a vieţii noastre: faţă cu Eminescu opera noastră stă sau cade. La Ipoteşti, acest an – acolo este inima patriei noastre."

Cămine şi internate
338.269 de studenţi şi liceeni, anunţă presa, au locuri în cămine şi internate. Pentru cursurile ce-au început luni dimineaţă, au sosit de duminică în oraş. Camerele sunt supra-populate: în spaţiul pentru patru paturi stau înghesuiţi şase studenţi. Se-ncing chefuri între colegii de cameră cu mâncarea şi băutura aduse de-acasă. Au găsit temperatură de congelator în camerele neîncălzite de sărbători. Reşourile şi improvizaţiile electrice scot curând siguranţele din funcţiune. La lumânări, lanterne şi pe-ntuneric petrecerile – doar între fete ori exclusiv între băieţi – continuă.      

La zi, cu bancul…
Ai auzit ultimul banc cu ADI? – îşi spun prietenii de familie ce se-ntâlnesc duminică după-amiază să joace bridge, table sau şeptic. Cică la "festivitatea aniversară" a nimerit şi-un şobolan. Încercând retragerea din conclav, s-a rătăcit către fustele unei tovarăşe (unii-i ziceau Lina Ciobanu, iar alţii Suzana Gâdea ori Venerica Pătru). "Omorâţi-l, omorâţi-l!" s-a isterizat "atacata" înspre colegi. Trezit din somn, vecinul de scaun a început să scandeze, cu completări, ceea ce crezuse a fi noua lozincă: "şi pe EA! şi pe EA!".  

Portativul istoriei
Muzeul Militar Central s-a mutat de curând într-un nou edificiu din Strada Ştefan Furtună, anunţase cu o zi înainte Scînteia. Profesorii de istorie vor organiza, aşadar, săptămâna viitoare o vizită cu elevii lor în noul edificiu. Începuturile societăţii de pe teritoriul patriei noastre, timpul lui Burebista şi Decebal, convieţuirea daco-romană ocupă jumătate din articol. După care jurnalistul sare direct la secolul al XIV-lea la "victoriile de la Posada şi Ghindăoani" (?!). Cu noutăţile "eroinelor celui de-al doilea război mondial Maria Manciulea şi Lucreţia Canja", periplul se încheie în zăbavă lungă pe istoria PCR. Finalul se vrea memorabil: "Înaintaşii vorbesc prezentului – ei sunt autenticii contemporani ai noştri".

Alt front al "războiului rece"
Paginile şi rubricile de politică externă de la radio şi televiziune au prezentat faţa neagră a mapamondului. La finele săptămânii a venit rândul "noilor aspecte ale războiului comercial" dintre principalele ţări capitaliste. Sursa – Agerpres. Tokio a anunţat creşterea cotei vânzărilor japoneze de electronice pe totalul vânzărilor mondiale de profil – de la 48% în 1987, la 50% în 1988. Cele două procente au fost smulse în detrimentul Americii. Chiar pe pieţele americane, Japonia a învins orice concurenţă.  Citând "The Washington Post", Agerpresul transmite şi că în cadrul negocierilor GATT de la Montreal au fost "puternice disensiuni comerciale între SUA şi Europa Occidentală". Subiectul de confruntare au fost subvenţiile agricole. În concluzie: "chiar dacă eşecul de la Montreal va fi ulterior depăşit, un rezultat imediat este că SUA şi Europa Occidentală sunt în pragul unui război comercial agricol".

"Moromeţii" lui Preda
Despre "cel mai iubit dintre scriitori" se povestesc multe. Se zvoneşte că moartea lui a fost provocată de Securitate. Exceptând unele fragmente "cârpite", romanele lui erau mult prea "altfel". Filmul cu scenariul după romanul "Moromeţii" a rulat în prima săptămână a anului  la cinematograful bucureştean "Lira". Cinefilii au mers în Sebastian să-l vadă ori revadă. Duminică, la toate seriile, cinematograful a fost arhiplin.

Cu zaibărul la damigeană
Satele româneşti păstrează tradiţia sărbătorii numelui şi transmiterii lui de la naşi şi taţi către fii. Cine nu are printre neamuri sau prieteni câte-un Ion? Ieri a fost sfântul lor şi oamenii au petrecut. A doua zi, sărbătoarea continuă cu mersul la neamuri şi naşi. Dacă socrii ori naşii sunt din alt sat, oamenii o pornesc înainte de-amiază.
Se zvoneşte că americanii au ajuns cu tehnica atât de departe că pot citi din satelit şi scrisul de pe-o cutie de chibrituri. De-ar fi aşa, ar fi panoramat şi miile de perechi cu darul la damigeană.