Aduceam de acasă ce aveam, pentru gustarea de la ora 10:00. "Pachetul" consta într-un sandviş sau un borcănel cu ceva mâncare gătită. Colegele de la alte birouri nu prea serveau... la borcan. Noi eram gospodine excelente, care găteam la greu şi pregăteam conserve pentru iarnă. Veneam cu mâncare la borcan! Ne adaptam, ne perfecţionam, ne ajutam. Într-o zi, uneia îi vine ideea să facem un concurs: care a pregătit cele mai bune conserve pentru iarnă. Fără compoturi, dulceţuri etc. Doar mâncare!
În fiecare zi, aduceam un preparat. Mai puţin murăturile şi varza, care nu intrau în concurs decât după 15 decembrie. Am făcut o listă de preparate, ca să putem stabili corect arbitrajul. Juriul eram tot noi.
Am început cu sucurile de roşii. Fiecare, pe rând, gusta, apoi trecea la cealaltă sticluţă şi aşa mai departe. Eram nouă fete, opt sticluţe erau de degustat! Pe a ta, nu! În prima zi am adus câte o sticluţă cu suc de roşii. După degustare, jumătate dintre participante au avut vizite urgente atât la buda noastră cât şi la cele de la etajele de mai jos. După rezolvarea urgenţelor s-a stabilit că cel mai bun suc de roşii a fost al meu, pentru că nu avea nici un conservant, nici zahăr, nici sare. Natural, doar fiert!
A doua zi am adus legume conservate. Întâi cele pentru ciorbe şi mâncăruri. Pe primul loc a fost Mariana, cu un amestec pentru ciorbe de roşii, ardei şi zarzavat în saramură, a doua Evelina cu amestecul de rădăcinoase pentru ciorbe, la sare. Au venit la rând conservele. Mai întâi cele în suc de roşii. Prima: Evelina cu legumele asortate în suc de roşii. S-a trecut la cea mai dură probă: preparatele gata pregătite, doar să fie mâncare din borcan. Aproape toate ştiam care va fi campioana, dar nu s-a gândit nimeni să renunţe la concurs, pentru ca să nu rateze degustarea. Lozinca era: "Fiecare cu borcanul!"
Ne-am prezentat, pe rând. Lili a venit cu o tocăniţă de legume. Bunicică. Mariana, cu o fasole boabe. Mda! Toni, cu spanac. Bunicel. Florica a adus mâncare de dovlecei. Bună. Gina, mâncare de bame. Bine făcută. Sanda, mâncare de vinete. Mda! Tanţa, mâncare de fasole soia. Bună. Eu, mâncare de conopidă. Bună. Evelina a adus un ghiveci cu sos mult scăzut, tot pe locul unu!
Trecem la proba cea mai grea şi anume zacuştile şi preparatele deosebite. E, aici, fiecare prezenta tot ce putea. Oricâte! Fără limită! Frica cea mai mare o aveam de Evelina care ne turtea fesul şi elanul, în fiecare an, cu ceva nou. Au mers la greu zacuştile de vinete şi de ciuperci. Unele aveau componentele trecute prin maşina de tocat, altele doar uşor strivite, altele mai iuţi, altele mai dulci, mai cremoase... Am ieşit pe locul întâi! Apoi, Lili a adus un fel de felii de gogoşari copţi, într-un sos bestial. Un fel de marinată groasă la care adaugi, după gust ceapă tăiată fideluţă. Era grozavă. Eu, am pus la bătaie arpagic într-un sos picant de roşii. Le-am făcut praf şi cu sosul picant, preparat după o reţetă a doamnei Melian, pensionară! Dar, fasolea păstăi a Evelinei era o bunătate! Ne-a luat!
Mariana a venit cu un borcan de 800 gr, în care erau vârâte bucăţi de peşte prăjit, peste care turnase uleiul fierbinte şi-l închisese ermetic. Peştele se păstrase foarte bine şi era delicios. E, atunci m-am supărat şi am scos borcanul cu stavrid. Preparasem un fel de mâncărică din felii de gogoşari copţi, roşii decojite, ceapă tăiată fideluţă, morcovi raşi, toate înăbuşite, apoi lăsate la cuptor cât să iasă uleiul la suprafaţă. Bucăţi de stavrid (mai bun este cel mic), opărite sau prăjite uşor, scurse bine, puse în borcan astfel: un strat de legume, un strat de peşte şi apoi un strat de legume până în gura borcanului. Se închide imediat borcanul. Totul trebuie să fie foarte fierbinte. Borcanele se mai pun în cuptorul cu uşa deschisă, pentru o oră, pe o tavă, la foc potrivit. Se lasă la răcit singure, în cuptor. La servire se adaugă usturoi pisat şi verdeaţă. Ah, ce le-am avut! Eram bucuroasă că am ieşit la egalitate cu Evelina, pe care o consider o gospodină excelentă.