x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

100 de minute de ovaţii

0
20 Noi 2009 - 00:00
100 de minute de ovaţii Gerard Fouet/AFP/Mediafax


Noiembrie,ultimul bal. Este titlul unui film regizat de Dan Piţa. Un titlu ce poate fi folosit foarte bine şi pentru a ilustra ceea ce a reprezentat Congresul al XIV-lea al PCR din 20-24 noiembrie 1989 pentru dictatorul Nicolae Ceauşescu. Filmul lui Dan Piţa a fost lansat tot în 1989 motiv pentru care a fost considerat premonitoriu.

A fost ultimul congres când "conducătorul iubit", "eroul între eroi" şi "cel mai iubit fiu al poporului" a fost reales în fruntea PCR. Pentru scurt timp însă, deoarece o lună mai târziu începea sfâriştul comunismului şi a dictaturii în România. "Un bal" care a durat cinci  zile, "un bal" în care Ceauşescu şi-a "gra­tulat" timp de şase ore asistenţa citindu-şi raportul politic şi în care a fost aplaudat şi ovaţionat timp de 100 de minute.


CÂT DE PROST TRĂIA LUMEA CAPITALISTĂ
Ce se întâmpla în lume şi ce aflau românii că se petrece în lume nu erau două lucruri care să semene prea mult în anul 1989. Din ziarele româneşti, lumea capitalistă era un sumbru ghetou, americanii, britanicii se zbăteau în sărăcie, nu aveau locuinţe şi locuri de muncă.

"Condiţii tot mai grele de muncă şi viaţă pentru milioane de oameni din ţările occidentale", "Bogaţi-săraci, o prăpastie care se adânceşte în Marea Britanie", "Două milioane de americani fără locuinţă".

Titlurile din paginile dedicate actualităţii inter­na­ţio­nale descriau astfel lumea guvernată de duşmanul de moarte al socia­lis­mului, temutul ca­pitalism. Sub ge­nericul "Lumea ca­pitalismului des­pre ea însăşi", pentru susţinerea tezei de mai sus, erau folosite chiar articole publicate în ziare de marcă din Occident. The Times relata despre efectul noului sistem de taxe din Marea Britanie: 63% din totalul familiilor vor pierde 37% din venituri. Die Zeit descria un orăşel irlandez drept "lumea a treia a Europei Occidentale". "Pe străzile ora­şului irlandez Darndale dimi­nea­ţa nu vezi decât câinii care scormonesc prin lăzile de gunoi în căutarea mâncării. În gene­ral, această aşezare din nord-estul Dublinului nu oferă un aspect plăcut. Unele case au în jur grădini, dar ele sunt înconjurate de garduri înalte. Până şi lăcaşurile de cult au ziduri cu porţi închise cu la­căte de teama actelor de vandalism. Su­permagazi­nul s-a închis din pricina nume­roaselor furturi. Principala pro­blemă a orăşelului Darndale este şo­majul, el afectând 72% din po­pulaţia aptă de muncă. La un muncitor salariat revin încă trei care caută loc de muncă. Localitatea s-a trans­for­mat într-un ghetto social", zu­gră­vea coti­dianul ger­man al cărui articol era publicat de Ro­mâ­nia Liberă chiar în zilele Congresului PCR.  


DATORIILE EXTERNE
La polul opus, ţări precum Ungaria, ţările latine sau africane erau căinate pentru povara datoriilor externe care îi adâncea în sărăcie. "Datoria externă a Ungariei a atins proporţii enorme şi constituie o uriaşă povară", titra Ro­mâ­nia Liberă, ci­tân­du-l pe premierul maghiar care dă­dea de înţeles că agravarea situaţiei s-ar trage dinspre FMI. Economia ţă­ri­l­or africane era şi ea "grav afectată de povara datoriei externe". "Datoria ex­­ternă a amplificat sărăcia în America Latină ţările acestui continent trebuind să aloce pentru serviciul datoriei externe peste 50% din veniturile lor rezultate din exporturi, situaţie de­venită intolerabilă în condiţiile în care ele înregistrează o rată zero de creş­tere", se putea citi în ziarele ro­mâ­neşti, pe aceeaşi pagină sugerându-se de cele mai multe ori şi sursa tuturor re­lelor: "Noi măsuri protecţioniste me­nite să limiteze exportul ţărilor în curs de dezvoltare". Marea Britanie se opunea ini­ţia­ti­velor privind dezar­ma­rea în Eu­ropa, în timp ce preşedintele ni­ca­ra­g­uan cerea Statelor Unite să nu ­in­ter­vină în Salvador.

Moscova pr­o­testa şi ea faţă de "amestecul gro­solan al unor organisme ale Senatului SUA în afacerile interne ale URSS". În Coreea de Sud - spre deosebire de Nord - zeci de mii de persoane partici­pau la mitinguri împotriva deciziei autorităţilor de a interzice consituirea Consiliului Na­ţio­nal al Sindicatelor.

În rest, răsfăţatele paginilor externe erau şti­rile legate de asociaţii de prie­te­nie cu URSS sau alte state comunis­te, alegerile din Brazilia sau din Spa­nia sau evoluţia politică din Liban după ce pre­şedintele a încetat din viaţă în urma unui atac terorist. 3.308 delegaţi l-au ovaţionat timp de 100 de minute pe Nicolae Ceauşescu, întrerupându-l din prezentarea raportului politic, a că­rui citire a durat 6 ore.
Oana Stancu
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de