În 1981, prim-ministrul şi totodată liderul Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP), generalul Wojciech Jaruzelski, impusese legea marţială în Polonia cu scopul de a pune capăt mişcărilor sociale din ţara respectivă şi de a reprima orice fel de opoziţie la adresa guvernului pe care îl conducea (inclusiv desfiinţarea sindicatului "Solidaritatea").
Atitudinea critică pe care Ceauşescu a avut-o faţă de Wojciech Jaruzelski are conexiuni evidente cu evenimentele ce au avut loc în Polonia în anii 1980-1981. De exemplu, cu prilejul reuniunii de la Moscova a liderilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (4-5 decembrie 1980), Nicolae Ceauşescu a afirmat răspicat: "Doresc de la început să declar că Partidul Comunist Român, Comitetul nostru Central, poporul român consideră că problemele din Polonia trebuie să fie soluţionate de către Partidul Muncitoresc Unit Polonez, de clasa muncitoare, de poporul polonez într-o deplină unitate, pornind de la necesitatea asigurării dezvoltării socialiste a Poloniei, a întăririi continue a independenţei şi suveranităţii sale, a forţei sale economice, a bunăstării materiale şi spirituale a poporului, a întăririi conlucrării cu ţările socialiste".
În finalul discursului de la Moscova, liderul român a declarat fără echivoc: "Nu dorim să ne amestecăm în problemele interne din Polonia". Rezolvarea crizei respective depindea, în opinia sa, de elaborarea unui program politic de către conducerea PMUP în conformitate cu preceptele ideologiei comuniste, care indicau clasa muncitoare drept singura forţă politică progresistă. Totodată, Ceauşescu a declarat că nu este de acord cu ideea existenţei unor sindicate independente în Polonia şi susţinea că "tocmai forţele antisocialiste şi reacţionare încearcă să pună sub semnul întrebării realizările socialiste, pentru a submina rolul conducător al partidului şi pentru a putea să-şi promoveze politica lor".
Pentru ca noul program politic să aibă succes, liderul român considera că era necesar să se atenueze criticile din interiorul PMUP la adresa propriilor conducători pentru a se evita apariţia fracţionismului. A sugerat şi realizarea unei campanii de imagine în care să se prezinte numai evenimente şi realizări pozitive care avantajau partidul comunist polonez. De asemenea, el a propus promovarea masivă a muncitorilor "în diferite munci de conducere până la Congres, care să-şi asume răspunderea şi să asigure organizarea Congresului, imprimându-i un spirit revoluţionar, muncitoresc".
Pentru a doua oară, Ceauşescu a revenit asupra ideii de a nu se interveni în Polonia cu trupe ale statelor membre ale OTV: "Nu trebuie să scăpăm din vedere că posibilitatea unei intervenţii din afară ar reprezenta pentru socialism, în general, un lucru grav, iar pentru politica de destindere şi de pace cu atât mai mult".
Un an mai târziu, la consfătuirea de la Moscova a miniştrilor Apărării ai statelor membre ale OTV (1-4 decembrie 1981), mareşalul sovietic Dmitri Ustinov i-a informat pe toţi cei prezenţi la reuniunea respectivă - în cadrul unei şedinţe separate, care nu fusese prevăzută în ordinea de zi - că generalul Jaruzelski a solicitat acordarea de ajutor din partea "ţărilor-prietene" printr-o telegramă adresată Comitetului Miniştrilor Apărării. Momentul este larg descris în cartea generalului Constantin Olteanu, ministrul Apărării de atunci.
Nu a insistat însă asupra faptului că în timp ce la Moscova se purtau aceste discuţii, Ceauşescu i-a convocat imediat într-o şedinţă pe membrii CPEx. Reuniunea-fulger a început la ora 13:00 (ora României) şi, potrivit conţinutului stenogramei şedinţei, putem aprecia că aceasta a durat aproximativ o jumătate de oră.
Decizia adoptată în cursul acelei şedinţe a fost exprimată în mod clar chiar de Nicolae Ceauşescu: "În primul rând, este o problemă politică şi nu militară şi ar trebui să spunem că nu este necesar ca problemele politice să fie discutate de militari şi ca atare să nu fim de acord cu nici o referire (...) Fondul problemei acesta (sic!) a fost la nivelul primilor secretari şi a conducătorilor de guverne. Fiind o problemă militară, cred că ei (miniştrii Apărării - n.r.) să-şi vadă de treabă şi să nu fim de acord să ne angajăm în nici un fel de acţiuni (...) Este o problemă politică. Nu este o problemă pe care s-o discute militarii".
Atât liderul PCR, cât şi ministrul român al Apărării Naţionale au sugerat că paragraful propus de mareşalul Dmitri Ustinov ascundea o intervenţie militară în Polonia a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
După încheierea şedinţei Comitetului Politic Executiv, generalul Olteanu a primit ordin de la Nicolae Ceauşescu să nu accepte introducerea paragrafului propus de mareşalul Dmitri Ustinov în comunicatul de presă. La rândul său, ministrul român a comunicat omologilor săi din OTV faptul că nu era de acord cu textul respectiv.
Citește pe Antena3.ro