La 19 ianuarie, în unităţile şi instituţiile militare de învăţământ erau în desfăşurare adunările generale de dare de seamă şi alegerile organizaţiilor UTC.
Adunările trebuia să dezbată modul în care birourile UTC au acţionat sub îndrumarea organizaţiilor de partid pentru educarea comunistă şi revoluţionară a tinerilor militari.
Fiecare organizaţie UTC-istă mai trebuia să-şi facă autocritica şi să îşi ia noi angajamente pentru îndeplinirea sarcinilor ce reieşeau pentru Armată din hotărârile Congresului al XIII-lea al PCR, considerat la acea dată cel de referinţă. Aceste sarcini la care se angajau UTC-iştii din Armată constau în perfecţionarea propriei pregătiri şi creşterea numărului de militari de frunte şi de specialişti de clasă. Totodată, tinerii comunişti militari se mai angajau să ridice nivelul de cunoştinţe ideologice, militare, de specialitate şi generale, pentru a obţine calificative superioare la toate categoriile de instrucţie.
Organizaţiile UTC mai vizau în dezbaterile lor ce măsuri să se ia pentru diversificarea activităţilor cultural-artistice pentru atragerea unui număr mare de militari la festivalul naţional "Cântarea României", dar şi la competiţiile sportive de sub egida "Daciada". Tinerii militari comunişti erau îndemnaţi să privească autocritic lipsurile din unităţile militare ca dovadă a faptului că UTC-ul reprezenta o şcoală pentru adevăraţii revoluţionari. Adunările se încheiau cu hotărâri, cu principalele măsuri şi acţiuni de îndeplinit. Cei care se dorea a fi aleşi drept conducători ai UTC în unităţile militare aveau un profil standard: trebuia să dovedească o bună pregătire politico-ideologică şi profesională şi să fie apreciaţi în subunităţile lor.
Întregul proces al alegerilor organizaţiilor UTC şi al adunărilor generale ale dărilor de seamă a durat în acel an până la 28 februarie 1989.
Citește pe Antena3.ro