Calendarul de perete - Verificarea tehnică anuală a autovehiculelor

Conform dispoziţiilor art. 27 al Decretului privind circulaţia pe drumurile publice, deţinătorii de autovehicule sunt obligaţi să efectueze, periodic, verificarea tehnică a autovehiculelor care circulă pe drumurile publice.

Îndeplinirea acestei obligaţii se dovedeşte cu actul eliberat de unitatea socialistă autorizată de organele Miliţiei să efectueze verificarea tehnică – care, totodată, va aplica pe tăbliţele cu numărul de înmatriculare a autovehiculelor proprietate personală ecusonul ce atestă verificarea tehnică – sau cu talonul de evidenţă a reviziilor tehnice pentru autovehiculele proprie­tate socialistă. Veri­ficarea tehnică a autovehiculelor aparţinând persoanelor fizice se efectuează anual, în cursul lunii de înmatri­culare a autovehiculului. Pentru autovehiculele noi, prima verificare tehnică se efectuează în al doilea an de la data înma­triculării. De exemplu, un autovehicul nou, înmatriculat în februarie 1987, va fi supus la prima ve­rificare anuală în februarie 1989. Verificarea tehnică anuală se execută la una din unităţile service din judeţul, respectiv munici­piul Bucureşti, unde autovehiculul proprietate personală este înmatriculat. Autovehiculele proprie­tate personală trebuie prezentate la verificarea tehnică anuală fără defecţiuni (care vor fi remediate în prealabil), deoarece aceasta are tocmai menirea de a atesta faptul că autovehiculul cores­punde din punct de vedere tehnic să circule în siguranţă pe drumurile publice. În cadrul veri­ficării tehnice anuale, sunt admise doar următoarele trei operaţiuni: echilibrarea roţilor, reglarea luminii farurilor şi poansonarea seriei de motor pe blocul motor, respectiv a numărului de înmatriculare pe jenţi. Verificarea tehnică anuală sau, după caz, revizia periodică nu înlocuieşte obligaţia verificării permanente a stării tehnice a autovehiculelor de către deţinători şi înlăturarea oportună a defecţiunilor ivite.

Derapajul a fost învins
Orice automobilist cu un minimum de experienţă a putut constata singur importanţa frânării, fără a bloca roţile, pe un drum alunecos. Unele statistici indică derapajul ca sursă a unor accidente cu urmări grave pe drumurile publice, într-o proporţie de aproape 1 la 10. Prevenirea acestui fenomen nedorit a fost o preocupare continuă a constructorilor de automobile. Primele sisteme antiblocaj ale roţilor au fost introduse la bordul automobilelor de lux, dar nu au cunoscut o răspândire deosebită, datorită, în primul rând, preţului de cost ridicat. Iată că, începând din anul 1987, mai multe modele de mare serie au fost echipate cu un astfel de sistem ieftin, datorită simplităţii constructive. Pe fiecare roată de tracţiune a automobilului se montează un modulator. O roată cuplată cu o curea dinţată la arborele motor roteşte un volant. Acesta se roteşte cu o viteză unghiulară egală cu aceea a roţii, cu care se găseşte de asemenea în angrenare într-un cuplaj unisens. Când roata îşi micşorează brusc viteza şi se blochează, o bilă de pe un canal spiral presează un levier care deschide valva ce permite lichidului de frână să se scurgă, scăzând presiunea în circul roţii respective şi deblocând-o. Lichidul reintră în circuit prin cuplă. Volanul are rolul de a readuce bila în poziţia iniţială, valva reînchizându-se. Dacă roata se blochează din nou, ciclul se repetă. În timpul acestor cicluri, cilindrul principal este blocat, astfel încât o altă pompă cu piston şi o camă generează presiune în lichidul de frânare. O dată ce circuitul normal de tracţiune este refăcut, cilindrul principal este reconectat şi modulatorul scurtcircuitat. Deoarece fiecare circuit de frânare diagonal este de asemenea conectat şi la o roată din spate, o valvă care este sensibilă la creşterea presiunii pe faţă se utilizează pentru a micşora presiunea pe cilindrii roţilor din spate când se frânează brusc. Pe lângă avantajul deosebit al reducerii posibilităţilor de pierdere a controlului asupra automobilului, dispozitivul oferă şi avantajul major al reducerii spaţiului de frânare la numai 40 de metri, ceea ce este o performanţă.
Calendar 1989, 24 februarie