"Cărticica de rugăciuni" a Elenei Ceauşescu

Consoarta preşedintelui Ro­mâ­niei socialiste, Elena Ceau­şescu, a purtat în poşetă pe parcursul între­gului an 1989 o agendă legată în piele şi care are brodate pe prima copertă cu fir de aur iniţialele ei, "E" şi "C". Aparent, această agendă mi­cu­ţă seamănă ca legătură cu o carte de rugăciuni şi acesta este motivul pentru care de 20 de ani s-a vehiculat că Numărul 2 în stat ascundea în geanta ei aşa ceva.

De fapt, respectiva agendă reprezintă o enciclopedie în miniatură. Când se afla într-o vizită de lucru în ţară, Elena Cea­u­şescu putea trece în revistă rapid paginile agendei pentru a afla detalii despre oraşele cu o populaţie mai mare de 100.000 de locuitori sau cele mai importante cursuri de apă, cele mai importante lacuri şi suprafaţa lor, cei mai înalţi munţi etc.

De asemenea, putea vedea structura Partidului Comunist Român, centrală şi din teritoriu. De pildă, ne este dat să aflăm că, la 1 decembrie 1988, PCR avea 3.772.971 de membri. Din aceştia, 6,69%, adică 252.516 membri erau de origine ma­ghiară. PCR avea nu mai puţin de 76.131 de organizaţii la bază la nivel naţional, iar totalul deputaţilor din Marea Adunare Naţională era de 369, din care 7,32% erau maghiari, iar 1,36%  germani.

Elena Ceauşescu avea înscrisă în agendă şi evoluţia dezvoltării economice a României de după război. Astfel, populaţia activă era mai mare de 11 milioane de locuitori şi numărul de pensionari de 3 mi­lioane. Venitul naţional crescuse de peste 36 de ori, în condiţiile în care producţia industrială, favorizată de cele peste 2.000 de noi întreprin­deri înfiinţate, crescuse de 128 de ori. În agendă erau contabilizate 2,6 milioane de apartamente construite de stat.

Un subcapitol apar­te îl constituie în "enciclopedia" Ele­nei Ceauşescu "Jefuirea poporului român de către puterile străine". În acest sens este calculat la aproape 4 miliarde de lei aur, echivalând cu 1.200 de tone de aur, tributul plătit imperiilor străine în decurs de 400 de ani. Totodată se estimează la peste 100 miliarde dolari jaful mo­nopolurilor imperialiste în perioada 1860-1940 şi la 1 miliard de dolari despăgubirile de război plătite după 1945.


Soţia liderului Nicolae Ceauşescu avea înscris în agendă şi tabloul reţelei şcolare din România. În anul şcolar 1988-1989 urmau diferite trepte de cursuri, de la cel preşcolar şi primar la cel superior, 5.556.128 de şoimi ai patriei, elevi şi studenţi. Aceştia învăţau în 27.975 de unităţi şcolare, din care, în 2.746 se învăţa în limbile minorităţilor. Într-un amendament special se precizează că la trei institute de învăţământ supe­rior - Universitatea din Cluj-Napoca, Institutul de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi Institutul de Teatru din Târgu Mureş  unele discipline de predau în limba maghiară. Conform datelor puse la dispoziţia Elenei Ceauşescu în România socialistă erau 503 pu­blicaţii, dintre care 52 în limbile minorităţile, iar pla­nul la producţia de carte pe 1988 a fost de 1934. Tot din agendă aflăm că la "Festivalul Naţional «Cântarea României»" - ediţia 1987-1989, etapa de masă, au participat 5.084.353 membri ai 231.725 de formaţii artistice şi cercuri.  
Pentru vizitele externe, Elena Ceauşescu avea pregătite în micuţa agendă diferite clasamente la nivel mondial referitoare la chestiuni economice. Din "enciclopedie", soţia dictatorului ştia că suprafaţa agricolă a României era de 15.094 mii de hectare, din care erau irigate 3.366 mii hectare. Datele erau, potrivit precizării din subsol, de la nivelul anului 1987. Apoi ştia că, în ceea ce priveşte producţia de energie electrică, România se afla pe locul 22, cu 74,1 miliarde kWh, iar la producţia de cărbune se afla pe locul 14, cu 51,5 milioane tone. La ţiţei extras, Elena Ceauşescu avea scris în "cărticică" faptul că România se afla pe locul 26 în lume, cu 9,5 milioane tone, iar la gaze naturale pe locul 6, cu 37,4 miliarde mc.

Deşi alimentarele erau goale în România acelor ani, după cum reiese din agendă, ţara noastră se afla pe locul 17 la producţia de carne, cu 1.928 mii tone. Pe locul 8 în lume ne aflam la numărul de porci - 15.224 mii de capete, pe locul 4 la porumbul cultivat, cu 18.378 mii tone şi pe locul 7 la producţia de cartofi, cu 7.572 mii tone. Al doilea om în stat avea trecute în agendă denu­mirile tuturor monedelor din lume, cu subdiviziunile lor, dar şi oraşele de pe mapamond cu o populaţie mai mare de două milioane de locuitori, apoi principalele strâmtori, principalele canale fluviale şi maritime şi cele mai lungi poduri de pe glob.

"Savanta de renume mondial" avea explicate unităţile de măsură şi diferite date astronomice. Era făcută şi o referire la vechile unităţi de măsură româneşti precum cotul, palma, prăjina, stânjenul, pogonul, litra, dramul, ocaua.

Agenda mai avea o cronologie a realizărilor tehnice şi ştiinţifice importante, de la două milioane de ani înaintea erei noastre, de când datează primele dovezi ale folosirii focului, şi până în decembrie 1987, când paleontologii americani anunţau descoperirea lângă Charleston a rămăşiţelor fosile ale celei mai mari păsări acvatice care a existat vreodată, cu o vechime de 30 milioane de ani.

În această cronologie sunt bine puse în evidenţă şi contribuţiile româneşti. Elena Ceauşescu ştia astfel că sibianul Conrad Hass a inventat primele rachete cu mai multe trepte de aprindere, că în 1857 intră în funcţiune la Râfov prima rafinărie de petrol din lume, concepută de Alexe Marin, Teodor Mehedinţeanu şi Adolf Steege, că tot în acelaşi an Bucureştiul devine primul oraş din lume iluminat cu lămpi de petrol. De asemenea, află că Anghel Saligny a construit între 1884-1888 silozurile de la Galaţi şi Brăila, întrebuinţând pentru prima dată în lume în cons­trucţii masive betonul armat şi plăcile de beton prefa­bricate, că Alexandru Ciurcu, împreună cu Just Buisson a construit prima ambarcaţiune ce folosea un motor cu reacţie în 1886, iar Augustin Maior a inventat în 1905 telefonia multiplă.

Sunt trecute şi realizările remarcabile de la începutul secolului XX ale lui Henri Coandă, cu primul avion cu reacţie din lume, şi Emil Racoviţă, care pune bazele speologiei, dar şi altele. Din această trecere în revistă a principalelor momente ale realizărilor tehnico-ştiinţifice ale omenirii nu a lipsit nici faptul că la 26 mai 1984 a fost inaugurat de tovarăşii Nicolae şi Elena Ceauşescu canalul Dunăre - Marea Neagră, cu o lungime de 64,2 km.

"Cărticica" se încheie cu agenda cu telefoane, cu nu­merele scurte, ieşirile de oraş şi telefoanele de acasă ale membrilor familiei şi ale principalilor săi colaboratori din Comitetul Central, din Guvern şi de la alte eşaloane de partid şi de stat.