Dinamo s-a calificat în "sferturile" Cupei Cupelor

1 noiembrie 1989. O zi memorabilă pentru susţinătorii formaţiei Dinamo Bucureşti şi de coşmar pentru fanii Stelei, cealaltă reprezentantă de seamă a fotbalului românesc. 1 noiembrie 1989, ziua în care Dinamo a obţinut unul dintre cele mai mari succese ale sale în competiţiile continentale intercluburi, iar Steaua a suferit una dintre cele mai ruşinoase înfrângeri din multitudinea de me­ciuri disputate de "roş-albaştri" sub egida UEFA.

1 noiembrie 1989, ziua în care Dinamo a înfruntat-o, în Cupa Cupelor, pe Panathinaikos Atena, iar Steaua a jucat, în Cupa Campionilor Europeni, pe terenul olandezilor de la PSV Eindhoven. În ambele cazuri era vorba despre turul doi al celor două competiţii şi despre manşele secunde ale confruntărilor. Două săptămâni mai devreme, Steaua reuşise să se impună la limită, pe teren propriu, scor 1-0, iar Dinamo câştigase clar, scor 2-0, la Atena.

Rezultate meritorii, care ne dădeau dreptul să sperăm că atât Steaua, cât şi Dinamo vor accede, la braţ, în primăvara europeană. O performanţă care pentru Steaua, e drept, n-ar fi însemnat ceva ieşit din comun, cât timp gruparea din Bulevardul Ghencea era în urmă cu 20 de ani nimeni alta decât finalista Cupei Campionilor Europeni, acel 0-4 cu AC Milan, de pe "Nou Camp", fiind încă proaspăt în memoria microbiştilor de pretudindeni şi acum, în zilele noastre. Ce s-a întâmplat însă în acea zi de 1 noiembrie 1989?

În Ştefan cel Mare, Dinamo a pri­mit vizita unui Panathinaikos împăcat deja cu gândul că nu mai are nici o şansă la calificare, cazurile în care o echipă a întors pe teren străin un handicap de două goluri fiind extrem de rare. A fost un meci memorabil făcut de elevii lui Mircea Lucescu, o demonstraţie de forţă a di­na­mo­viş­ti­lor care astăzi, s-a văzut lesne, nu mai este posibilă.

Recitalul "câinilor" a început în minutul 21, când Rednic a deschis scorul după o splendidă combinaţie cu Sabău, iar 10 minute mai târziu Mateuţ a făcut 2-0, cu un şut lo­bat. Grecii au avut o tresărire de or­go­liu, Samaras reducând din dife­renţă în minutul 34, dar numai atât, pentru că Dinamo a mai înscris o dată până la pauză, prin Sabău.

Dezastrul elenilor avea să se contureze la începutul părţii secunde, pe parcursul a numai trei minute, 48-50, Mateuţ şi Sabău, care a valorificat o prelungită acţiune de atac a di­na­moviştilor, ducând scorul la un neverosimil 5-1. A fost momentul când vicecampioana României a ridicat piciorul de pe pe­dala de ac­ce­leraţie, însă, chiar şi aşa, în penultimul minut al partidei, regretatul Mişa Klein şi-a trecut şi el numele pe lista marcatorilor, desăvârşind un succes strălucitor al lui Dinamo: 6-1.

În acest meci, care a consfiinţit calificarea en-fanfare a grupării din Ştefan cel Mare în sferturile de finală ale Cupei Cupelor, Mircea Lucescu a aliniat următoarea garnitură: Stelea - Mi­hă­es­cu (min. 68 Meszaroş), Rednic, An­done, Klein - Sabău, Timofte, Mateuţ, Lupu - Vaişcovici (min. 74 C. Zamfir), Răducioiu.

În Cupa Campionilor Europeni, pe "Philips Stadium" din Eindhoven, An­ghel Iordănescu a început partida revanşă cu PSV în formula: Lung - D. Petrescu, Bumbescu, Iovan, Ungurea­nu - Mujnai, Hagi, Rotariu, I. Du­mi­tres­cu - Lăcătuş, Balint. De partea cealaltă, antrenorul Guus Hiddink, nimeni altul decât actualul selec­ţi­o­ner al Rusiei, a trimis pe teren o panoplie de vedete: Van Breukelen - Gerets, Nielsen, Chovanec, Heintze - Linskens, Van Aerle, Lerby - Ellerman, Romario, Povlsen.

Se remarcă faptul că între buturile lui PSV se găsea titularul postului de portar al naţionalei Olandei, că linia defensivă a batavilor era alcătuită numai din internaţio­nali, un belgian, un cehoslovac şi doi danezi, la mijloc evoluau alţi doi internaţionali, legenda daneză Soren Lerby şi olandezul Van Aerle, iar compartimentul ofensiv are format din adevărate guri de foc, brazilianul Romario, danezul Flemming Povlsen, viitor campion european, în 1992, cu naţionala ţării sale şi Juup Ellerman, o găselniţă de-a lui Hiddink.

Şi totuşi, toate aceste nume grele care îmbrăcau la acea vreme tricoul în dungi albe şi roşii al lui PSV n-au avut nici o reacţie în minutul 17, la centrarea lui Hagi dintr-o lovitură liberă de pe partea stângă, iar Lăcătuş a înscris cu capul de lângă Heintze: 1-0 pentru Steaua, 2-0 la general, iar campioana României era deja cu un picior în primăvara europeană. Olandezii au revenit rapid, gol Ellerman în minutul 28, iar până la finalul primei reprize nu s-a mai întâmplat nimic.

Doar 45 de minute, atât o mai despărţeau pe Steaua de "sferturile" Cupei Campionilor. Nu a fost să fie, pentru că PSV a făcut un act secund impecabil. Batavii au preluat condu­cerea, 2-1, la două minute de la reluare, prin reuşita lui Romario, iar în mi­nutul 49 acelaşi Romario a punctat pentru 3-1. Gazdele nu s-au oprit însă aici, iar în minutul 65 Ellerman a făcut 4-1. Cum la acest scor cei care mergeau mai departe erau olandezii, Steaua n-a mai avut altceva de făcut decât să iasă la atac. A făcut-o însă fără convingere şi fără nici un fel de eficienţă, astfel că golul a picat tot în poarta lui Lung. Romario i-a transformat în simple jaloane pe Ungureanu şi Lung şi a dus scorul la 5-1, una dintre cele mai umilitoare înfrângeri înregistrate de "vitezişti" în Europa.

Aşadar, după ce Steaua s-a oprit în turul doi al Cupei Campionilor Europeni, Dinamo rămânea singura reprezentantă a ţării noastre în ediţia 1989-1990 a cupelor europene. Următorul adversar al dinamoviştilor în Cupa Cupelor avea să fie Partizan Belgrad. O dublă manşă tot de succes pentru Dinamo, care s-a disputat însă într-un aer complet schimbat, în primăvara lui '90, la două luni şi jumătate distanţă de la căderea regimului comunist.