"Element de mare perspectivă"

Recent s-au pus în circuitul public dosarele de cadre ale foştilor ilegalişti. Printre ele, şi al lui Nicolae Ceauşescu. În cele 24 pagini sunt informaţii de mare interes, înregistrate în anii 1945-1946, despre tânărul activist Ceau­şescu. Colegii lui de partid l-au "mi­rosit" încă din anii ’40 că era un "element de mare perspectivă", un "om de nădejde" pentru viitorul comunismului în România.

Documentul cel mai important al dosarului este fără îndoială auto­biografia sa, scrisă după un tabel al cărui model fusese redactat la Moscova, şi trimis în România prin intermediul lui Constantin Pâr­vulescu:

Date personale

• Nume şi pronume: Ceauşescu Niculaie
• Data naşterii: 26 ianuarie 1918
• Locul naşterii: comuna Scorniceşti, jud. Olt
• Originea socială: ţărănescă  mijlocaş
• Studii: 4 clase primare
• Ce limbi străine cunoaşte: nici una
• Dacă are cunoştiinţe  marxiste: da
• Profesiunea: cismar
• Stagiul în producţie: 5 ani (1939)
• Din ce partid sau organizaţie a făcut parte: sindicat, UTC
• Dacă este căsătorit: da
• Numele soţiei: Elena Petrescu
• Ocupaţia soţiei: textilistă
• Din ce partid sau organizaţie face parte: UTC
• Câţi copii are: nu
• Ocupaţia: fără ocupaţie
• Numele tatălui: Alecxandru (ocu­paţia: plugar)
• Numele mamei: Alecxandrina (ocu­paţia: casnică)
• Din ce partid sau organizaţie au fă­cut sau fac parte părinţii: fost liberal (tatăl)
• Numele fraţilor sau surorilor: Ni­cu­lina (ocupaţia: richtuit cismar); Ma­rin (ocupaţia: cismar); Florea (ocupaţia: chelner); Nicu (ocupaţia: mic negustor); Marioara (ocupaţia: fără ocu­paţie); Ion (ocupaţia: plugar); şi mai sunt doi mai mici
• Cu ce partid a simpatizat înainte de a intra în mişcare: (ştersătură)
• Localitatea organizaţiei în care a intrat în partid: în Bucureşti
• Ce funcţie a ocupat în partid: instruc­tor al CC al UTC, membru în CC al UTC
• Stagiu în partid/UTC: din 1933 în UTC/din 1936 în Partid
• Unde şi de câte ori a fost arestat: în Bucureşti, de mai multe ori fără să fiu condamnat; la Târgovişte 1936 cond. 3 ani 6 luni; la Bucureşti, în 1940, 3 ani
• Purtarea la Siguranţă, proces, închi­soare, lagăr: n-am recunoscut niciodată nimica, nici din activitatea mea nici a altora
• Dacă a fost în dezacord cu linia partidului: nu
• Ce măsuri disciplinare de partid a suferit: în închisoare un vot de blam şi observaţie
• Pentru care fapte: pentru lipsă de vigilenţă şi conspiraţie
• Situaţia în timpul războiului: a) a avut legătură cu Partidul: am stat în închisoare şi lagăr; b) a fost pe front? Unde?: nu ; c) a lucrat în profesie: nu
• Unde depune muncă, ce funcţie în Partid sau în organizaţia de mase are: în CC al UTC
• Domiciliu: Doctor Lister, nr. 36

9 februarie 1945 - Nicolae Ceauşescu



Previziuni optimiste
O importanţă deosebită în întoc­mirea dosarelor de cadre o aveau şi caracterizările "tovarăşilor de luptă" ai comuniştilor. Un astfel de document este prezent şi la dosarul de ca­dre al lui Nicolae Ceauşescu, fiind  semnat de o anume Tincuţa, datat "Bucu­reşti, 20 Dec. 1945": "Cismar, 28 de ani, în UTC din 1934, devotat, disciplinat, inteli­genţă vie, nu are atitudine tovă­ră­şească, este ironic, încrezut, dorinţa sa de a se evidenţia, ridicat politiceşte. Cu metoda de comandă a mai lichidat, independent în muncă şi se poate orienta singur, spirit organizatoric nu suficient de dezvoltat, dar face mari progrese, a ridicat mult munca în Sectorul Galben, este puţin personal, aju­tă la creşterea oamenilor, este energic, metoda în muncă încă slabă, spirit critic şi autocritic în dezvoltare, curajos, vigilenţă slabă, spirit de iniţiativă, spirit colectiv în creştere, morală să­nă­toasă, element de mare perspectivă."

Piese la dosar
Într-una dintre autobiografiile ce şi le-a făcut, Nicolae Ceauşescu a explicat de ce a suferit una dintre sancţiu­nile sale din închisoare: "În timpul şederii la Jilava – scrie el cu referire la anul 1942 –, obţinând posibilitatea să merg la Spitalul Militar pentru repa­rarea danturii am făcut o mare greşală mergând împreună cu o tovă la o casă technică care erau nişte cunoscuţi de ai noştri."

Ce s-a întâmplat mai departe, cine era "tova", cum şi cu ce urmări a "răsu­flat" povestea, Ceauşescu nu mai scrie. Tot astfel, cum în dosar nu găsim nici efectele unei declaraţii,  semnate în 2 iulie 1946, de două dintre activistele re­gionale de partid, Eufrosina Iordache  şi Florea Alexăndrina.

Povestea este cu tâlc pentru "intransigenţa morală" a cuplului Ceauşescu  ce-i va exaspera peste ani pe toţi cetăţenii ţării. "To­vele", detaşate la Bucureşti, fuseseră repartizate de secţia admi­nistrativă să lo­cuiască în acelaşi apartament cu Ceauşeştii deoarece "tov. Ceauşescu are 3 camere de locuit, afară de bu­că­tărie, baie şi un hol mic". "Tovele" ocu­pă, aşadar, camera cea mai mică, nederanjând prea mult, deoarece chiriaşii titulari erau la Cons­tanţa (Ceauşescu conducea deja regio­nala de partid de-acolo), de unde apăreau, din când în când, pentru câte două-trei zile. Cu un asemenea prilej, se por­neşte necazul: "portarul l-a informat că la noi au fost doi oameni cu care noi am fi dormit în patul lui", Ceauşescu găseşte şi delegaţiile celor doi "tovi" (veniţi şi ei, în delegaţie, la Bucureşti), le acuză de "imoralitate" şi le cere să părăsească domiciliul. Mai radicală, "Lenuţa" încuie trei zile uşile de acces la baie şi bucătărie şi, sub pretext că se pregă­teşte de zugrăvit, le dă pe uşă afară.